Asociatia turistica sportiva civica si ecologista
CLUBUL DE CICLOTURISM "NAPOCA"
str. Septimiu Albini 133/18 RO-400457 Cluj-Napoca
tel. 0264-450013, 0744-576836 fax 0264-431626
e-mail: office@ccn.ro  WEB: www.ccn.ro

PROBLEMA SPONSORIZARII IN PROIECTUL CODULUI FISCAL

FDSC a lansat recent o invitatie catre toate organizatiile neguvernamentale, în vederea formularii unui punct de vedere comun privind proiectul de Cod Fiscal, cu privire la sponsorizare, dar si la alte prevederi fiscale cu impact semnificativ pentru sectorul non-profit.

Relativ la problema sponsorizarii, vrem sa subliniem din nou ca ni se pare ca problema trebuie pusa fundamental diferit.

Actualmente sponsorizarea se deduce din "baza impozabila", adica din profitul brut al firmei. Exista limitari de genul ca nu se poate depasi un anumit plafon in functie de domeniul in care se face sponsorizarea.

In proiectul de cod fiscal in esenta sa mentine aceeasi conceptie: Ca sponsorizarile se deduc din baza impozabila, cu conditia nedepasirii unor anumite procente (NU mai e numai plafonul procentual din baza impozabila ci si unul legat de cifra de afaceri).

Credem ca daca se obtin modificari doar la aceste plafoane (de exemplu se mareste procentul-limita legat de cifra de afaceri sau profit), nu se rezolva in esenta nimic, pentru ca sponsorizarea se da in continuare din buzunarul firmei!!! Este in esenta un cadou. De exemplu frima X are intr-o luna venituri de 1.000.000.000 lei si cheltuieli (sa le presupunem pe toate ca fiind deductibile) 900.000.000 lei. Raman 100.000.000 lei, care sunt profit brut = "baza impozabila". DIn care statul ar lua 25% impozit pe profit, deci 25.000.000 lei, si firma ar ramane cu un profit net de 75.000.000 lei.
Sa presupunem insa ca vine ONG-ul Y si il convinge pe patron sa ii dea ca sponsorizare 10.000.000 lei. Care e rezultatul? Nedepasindu-se procentul legal admis, firma va putea deduce cei 10.000.000 lei din baza impozabila. (Adica nu i se mai impoziteaza un profit pe care de fapt nu il are, ca il da la altii!!!! Halal "avantaj"!). Prin urmare baza impozabila va fi de numai 90.000.000 lei, pe care se va aplica impozitul de 25% si deci firmei ii va ramane un profit net de 67.500.000 lei. Care e rezultatul pe ansamblu pentru firma: In loc de un profit de 75.000.000 ramane "in buzunar" (in cont plus casa) cu 67.500.000 lei. Adica efectul sponsorizarii e ca firma a ramas cu 7.500.000 lei mai putin. SI ce are in schimb????

Aici e intrebarea: DIn moment ce financiar pierde din profit, ce alta motivatie are astfel o firma sa sponsorizeze? Ce are in schimbul faptului ca da bani din buzunarul ei?

Sunt cateva posibilitati teoretice:

- Publicitatea pe care cel sponsorizat o face firmei prin promovarea numelui si imaginii ei (aplicarea siglei pe publicatii, bannere, articole de imbracaminte, mentionarea firmei in articole de presa etc. etc.)?
NU TINE!
De banii aceia de regula se poate face publicitate clasica (instalare banner propriu, spoturi la radio, articol promotional in presa etc.) si impactul la public pe ansamblu e mai mare.  Eventual fac exceptie unele activitati care prin natura lor atrag o mediatizare f. puternica (ex. meci de fotbal, concert al vreunei formatii celebre etc.), dar unde utilitatea publica a actiunii oricum e de pus sub semnul intrebarii, ca dealtfel si necesitatea sponsorizarii (meciurile cu multi spectatori sau concertele fiind de regula afaceri care produc profit!).

- Crearea unei imagini de firma "generoasa", preocupata de "nevoiasi" sau "mediu" sau "comunitate" etc.
NU TINE!
Piata in Romania nu e asa saturata si comportamenul consumatorului nu e de asa natura incat sa conteze semnificativ la alegerea firmei a carui produs sau serviciu il cumperi parerea pe care ti-o face firma sub aspectul implicarii ei in activitati caritabile sau alte de acest tip. COnsumatorul roman se uita la pretul si calitatea produsului, nu participa la boicoturi si rarissim ia in calcul ca firma respectiva e "buna" sau "fara scrupule" cu angajatii, cu comunitatea, cu mediul etc.

- Imbunatatirea starii comunitatii, a mediului in care actioneaza firma.
NU PREA FUNCTIONEAZA!
Motiv: De cele mai multe ori problemele sunt imense, si sponsorizarile sunt foarte mici, prea mici ca sa aiba un impact cat de cat semnificativ. Desigur daca o mare parte din firme s-ar implia in problemele comunitare sau daca ar fi firme foarte mari sau sume mari raportat la comunitate, ar putea si firmele simti ca merita si pentru ele o asemena "investitie". Acum unele recunosc teoretic asta, dar se plang ca risca sa ramana singure si neavand speranta ca multe altele vor face asemena sponsorizari de interes comunitar, nu cred ca e momentul sa "investeasca" pentru ca nu e in opinia lor eficient...

Cum se face ca totusi mai exista sponsorizari in Romania?

Exista pentru ca cea mai mare parte nu sunt "pe bune"!

Sunt si exceptii, desigur. Majoritatea exceptiilor sunt firmele multinationale, care au in cultura si politica organizationala generala ideea sa faca sponsorizari si aplica asta si in Romania. Dar marea majoritate a sponsorizarilor se obtin pe cai mai putin firesti si chiar inacceptabile:

- Sponsorizare in dauna vointei si interesului proprietarului firmei: Administratorii firmei dau sponsorizari pentru ca nu le pasa prea tare de profitul firmei, au "boala" pe patron sau firma e de stat etc. si zice "de ce sa faca atata profit porcul de patron sau talharul de Stat, mai bine dau cat pot la altii...". CIne ajunge la sumele acestea? In cazul bun o primeste orice doritor, in cazul mai putin bun primesc sponsorizare numai rudele / prietenii etc. (Fara situatia in care cel ce aproba sponsorizarea are un folos direct, ca atunci deja e un alt caz).

- Sponsorizare care in realitate e un soi de delapidare: Administratorul firmei da sponsorizare la ONG de prieteni / rude, constientizand ca de fapt firma nu are interes sa dea, dar ar el interes personal urmand sa aiba beneficii indirecte de la acestia...

- Sponsorizare partial falsa, in scop de evaziune fiscala: Firma da unui ONG o suma mare, cu conditia ca in realitate sa primeasca mult mai putin si restul sa ramana firmei, ca bani "negri", ONG facand forme de incasare, cheltuire si decontare a intregii sume. (Fapt usor de facut cand se lucreaza cu voluntari sau cu activitati ce implica multe cheltuieli de deplasare ce sunt in realitate daor partial decontate de ONG... Scriptic le deconteaza integral ca si cum le-ar fi suportat...). IN sensul acesta sunt firme care cauta ONG si le ofera ele asemenea "sponsorizare"...

- Sponsorizare care nu e ilegala si e cu stirea patronului, dar in fond nu in interesul firmei dar e acordata dezinteresat: Cazul cand patronul are o slabiciune personala pentru persoana care cere (ex. are patronul respect sau admiratie pentru ce face dezinteresat acel activist), sau pentru ONG-ul ala (ex. a fost si el in studentie membru), sau pentru proiectul / rezultatele dorite (ex. un patron crescut la un orfelinat poate e mai sensibil sa finanteze programe destinate copiilor orfani...). IN cazul asta ar putea sa doneze patronul ca persoana fizica banii, dar daca da din profitul brut al firmei e mai eficient, ca altfel suma ar fi mai intai impozitata ca profit si apoi inc ao data ca impozit pe dividende... Pentru ONG asemenea sponsorizare ar fi "curata" ca nu se calca nici o lege si nu e nimeni pagubit, dar sursele se imputineaza pentru ca putinii patroni "cu suflet" de la firme ce au profit, isi infiinteaza o fundatie proprie in acest scop, nu finanteaza alte ONG.....

- Sponsorizare prin coruptie, la comanda unui tert: Nu e in interesul firmei dar firma de de stat si se primeste ordin "de sus" sa sponsorizeze fundatia partidului sau liderului cutare... Uneori nu e neaparat in dauna firmei, ca in schimb i se faciliteaza obtinerea altor avantaje (ilegale), e in dauna legii....  Acest gen de sponsorizare este foarte raspandit, in special de la regiile autonome si firmele de stat, precum si de la firme private evazioniste sau cu datorii imense tolerate de autoritati in schimbul sponsorizarii unor structuri sub controlul partidelor / liderilor care au parghiile de a proteja acele firme in schimbul acelor "sponsorizari"....

- SPonsorizare prin santaj: Areti firmei ca stii ca e evazionista sau ca incalca legislatia de protectia consumatorului sau protectia muncii etc. etc. si apoi in schimbul tacerii ceri sponsorizare.... Se practica de obicei din initiativa sau cu comlicitatea unor cercuri mafiote, a unor politicieni si demnitari a unor mijloace mass-media... In cazul acesta "sponsorizarea" e in fond o taxa de protectie / mita / foloase necuvenite...

- Alte cai de pseudosponsorizare....

In concluzie credem ca a cere numai modificari de procente fara a ataca fondul problemei este cu totul insuficient.
TREBUIE CERUT CA SPONSORIZARILE SA SE DEDUCA DIN IMPOZITUL DATORAT, NU
DIN "BAZA IMPOZABILA"!!!!
Desigur in acest sistem e normal sa existe unele conditionari legate de gradul de utilitate publica, prioritati, limite de sume....

In trecut autoritatile au reactionat cu revolta sau dimpotriva ridiculizand asemena propuneri, pe motive de genul "Ce mai, vreti sa luati banii bugetului? Cu ce drept? CUm sa isi mai indeplineasca statul sarcinile legale/ oricum bugetele publice sunt sarace etc.". De fapt functionarii, demnitarii si politicienii in cauza - dar din pacate si multi ONG-isti - dovedeau ca nu au o intelegere corecta a fenomenului si circuitului resurselor in societate. Trebuie explicat ca nu e vorba de a se priva bugetele publice de o parte din venituri, ci de simpla reducere la zero a lantului de colectare si redistribuire a fondurilor. In loc ca statul sa incaseze prin taxe si impozite banii si apoi sa ii dea la ministere sau alte institutii de ocrotiri sociale, tineret, mediu, cultura, sport etc. care prin lantul lung birocratic sa ii tot imparta si in final sa faca licitatii de proiecte etc. , se poate pur si simplu stabili cadrul (limite, domenii, conditii) in care firmele directioneaza, prin sponsorizare, procentul din impozitul datorat direct la acei beneficiari la care oricum ajungeau banii. Astfel, rezultatu e in final acelasi, doar modul de gestine a fondurilor se schimba: In loc de o trecere prin lungul lant birocratic, cu intarzierile de rigoare, cu consumarea unei parti pentru acoperirea costurilor de administrare etc. se ajunge direct de la sursa (platitorul de impozite) la destinatie (ONG-ul care face programe sociale, ecologice, de tineret, culturale, sportive etc. etc.). Asta pentru ca declarativ statul nu doreste sa revina la implementarea tuturor actiunilor sale prin propriile sturucturi, ci declara ca vrea sa mentina si sa extinda externalizarea serviciilor - adica sa actioneze pentru indeplinirea politicilor sale prin delegarea / contractarea / licitarea activitatilor (si implicit asigurarea fondurilor necesare) cu alte structuri, inclusiv ONG.

UN asemenea sistem de reducere spre zero a lantului de colectare si redistribuire a unei parti din resursele necesare acoeririi nevoilor publice din societate are un avantaj major: POtentialul mai mare de a fi corect, eficient si transparent. Firmele sunt motivate sa sponsorizeze actiuni reale, eficiente, vizibile, ale unor ONG cu imagine publica pregnanta, caci altfel nu isi ating scopul de a isi promova imaginea publica si de a isi imbunatati mediul social in care activeaza....

Autoritatile ar putea aduce contraargumentul ca va fi coruptie si in acest mecanism, ca unele firme vor sponsoriza pe alte "criterii" ONG-uri "de-ale lor" etc.
Aici trebuie raspuns ca exact acelasi lucru se poate spune despre finantarea prin intermediul institutiilor publice... In plus, daca procesele au loc in sfara privata (d ela firme spre ONG, fara intermedierea statului sau altor structuri publice), autoritatilor le e mai usor sa pedepseasca ilegalitatile decat daca se petrec in sfera publica, unde sanctiunile ar lovi alte institutii publice si unde se stie ce greu este sa amendezi sau sa arestezi pentru coruptie un inalt functionar pubic din cauza implicatiilor politice si a parghiilor de care acesta dispune...
De fapt autoritatile au tolerat in mod evident in ultimii 13 ani practicile ilegale in sectorul ONG, fundatiile fantoma, sponsorizarile false, evaziune etc. rareori facand controale si luand masurile ce se impuneau. MOtivatia exacta difera si o putem doar banui ca formata din diverse componente posibile: COmpromiterea sectorului ONG, protejarea propriilor afaceri ilegale ( mare parte din ONG ce beneficiau de ilegalitati erau ale politicienilor / partidelor / altor grupe influente) etc.

Tot ca dovada ca principiul deducerii din impozit (nu din profit) nu e o "aberatie" se poate aduce faptul ca in multe tari chiar persoanele fizice pot directiona 1% din IMPOZITUL DATORAT catre un ONG...  Este acelasi lucru ca principiu cu a deduce sponsorizarile dete de firme din impozitul datorat.
Exact acesta ar trebui sa fie intelesul notiunii de SPONSORIZARE, si nu cel ce rezulta din actuala legislatie romaneasca si care se pare ca se intentioneaza sa fie perpetuat.
Actuala "sponsorizare" este O CACIALMA!

Daca ne propunem iar sa o cosmetizam nitzel, cum s-a facut acum cativa ani cu pompoasa campanie nationala ONG pentru legea sponsorizarii (cand nu s-a cerut nimic esential si astfel a fost doar un exercitiu fara miza) ne meritam soarta.

Desigur ca in actuala faza, a elaborarii Codului Fiscal, e important si sa se obtina consultari directe cu autoritatile, fiind vorba de probleme de fond. De accea aderam si noi la scrisoarea propusa de FDSC, prin care se cere MFP o intalnire cu ONG pe tema proiectulu COdului Fiscal.

Precizam ca suntem de opinie ca lupta pentru imbunatatirea prevederilor legate de sponsorizare trebuie sa nu afecteze lupta pentru a obtine clarificarea si imbunatatirea altor reglementari fiscale importante, cum sunt:
- introducerea "Legii 1%";
- regimul TVA pt ONG;
- impozitul pe profit pentru ONG;
- tratament uniform pentru ONG (anularea tuturor deorgarilor si facilitatilor sectoriale facute prin legi speciale numai pentru ONG din anumite domenii)
- neamestecarea dpdv al regimului fiscal al ONG cu GONGO-urile care au napadit scena neguvernamentala romaneasca

RADU MITITEAN
director executiv