Home > Noutati > Carta Alba

Carta Alba a guvernarii europene

Concluzii
ale dezbaterilor publice organizate de catre centrele regionale de resurse pentru organizatii neguvernamentale

 Context

Rezolutiile adoptate in cadrul ultimei editii a Forumului National al Organizatiilor Neguvernamentale din România, desfăşurat în ianuarie 2002, recomanda organizatiilor neguvernamentale o mai activa implicare in procesul de integrare euorpeana a Romaniei si, in acest context, formularea de puncte de vedere asupra “Cărţii albe privind guvernarea europeana” propusa spre dezbatere publica de catre Comisia Comunitatilor Europene.
Prin intermediul Cartei Albe a Guvernarii Europene, Comisia Europeana a invitat instituţii, administratii publice centrale si locale, organizatii ale societăţii civile din actualele şi viitoarele State Membre la o larga dezbatere publica cu privire la schimbarile ce trebuie realizate in privinta modului in care Uniunea foloseste puterea cu care este investita de catre cetateni.
In sinteza, Carta Albă marcheaza începerea procesului de elaborare de noi politici publice care sa implice mai mult oamenii şi organizaţiile în conturarea şi aplicarea politicii UE.
Cu toate ca Romania are inca statutul de tara candidata la aderare, modul in care aceasta institutie isi construieste relatia cu beneficiarii trebuie sa fie o preocupare importanta pentru noi toti, in calitate de viitori cetateni ai Uniunii. Dezbaterea Cartei reprezinta o oportunitate imediata pentru ca institutiile publice si organizatiile societatii civile din Romania sa isi faca impreuna auzita vocea in procesul de elaborare a politicilor europene.
In Romania, dezbateri publice cu participarea organizatiilor societatii civile pe marginea acestui document, au fost initiate in cadrul unei mese rotunde organizate la inceputul lunii decembrie 2001 de catre Asociatia Pro Democratia si Fundatia Konrad Adenauer
Pe acest fundal, in cadrul unei reuniuni a centrelor regionale de resurse pentru organizatii neguvernamentale, la propunerea AID-ONG - Agentia pentru Informarea si Dezvoltarea Organizatiilor Neguvernamentale, membra a retelei mentionate, s-a hotarat organizarea in România a unor dezbateri la nivel regional asupra acestui important document.
Formatul asupra caruia s-a optat pentru desfasurarea acestor dezbateri a asigurat un caracter inter-sectorial al evenimentului prin invitarea de reprezentanti de organizatii neguvernamentale, din mediul universitar, de autoritati publice locale si centrale, precum si a unor reprezentanti ai mass-media.
La cele patru dezbateri regionale care au avut loc la:
- Cluj (in organizarea Centrului Regional de Resurse pt ONG Cluj)
- Constanta (in organizarea centrului de resurse CENTRAS Constanta)
- Lugoj (in organizarea AID-ONG - Agentia pentru Informarea si Dezvoltarea Organizatiilor Neguvernamentale),
- Ramnicu-Valcea (in organizarea centrului de resurse CERAS) 
au participat reprezentanti de organizatii neguvernamentale din circa 1/3 din judetele tarii, reprezentanti alesi in consilii locale si judetene,  functionari din prefecturi, consilii judetene si locale, functionari ai Ministerului Integrării Europene si Departamentului pentru Analiza Institutionala si Sociala (DAIS) din cadrul Guvernului Romaniei.

Aprecieri de ordin general

Dezbaterea pe tema viitorului Uniunii Euopene, lansată prin intermediul Cartei albe a guvernării europene a constituit o excelenta oportunitate de implicare a unei largi diversitati de actori sociali in dialogul pe tema constructiei europene
Participantii la dezbateri au apreciat in mod pozitiv invitatia Comisiei Europene de a comenta propunerile prezentate de Carta Alba a Guvernari Europene.
Contributiile participantilor sunt influientate, asa cun era de asteptat, de:
- gradul de intelegere al textului cartei de catre diferitele grupuri prezente la dezbatere (reprezentanti ONG, administratie publica, mass media)
- nivelul de cunoastere de catre participanti a componentelor constructiei europene
Participantii au apreciat ca, pentru ca principiile propuse de carta sa poata fi implementate in tariile aflate in procesul de aderare (in mod particular in Romania), este necesar ca aceste principii sa fie intelese si adoptate si de catre politicieni.

Concluziile dezbaterilor sunt prezentate mai jos:

1. Cresterea participarii beneficiarilor la politicile Uniunii Europene

• trebuie îmbunătăţit procesul de consultare a actorilor socio-economici, proces care ar trebui să devina o conditie obligatorie în luarea deciziilor de către Consiliul Europei sau Parlamentul European.

• ar trebui stabilite criterii clare de reprezentativitate a actorilor socio-economici

• pentru accelerarea procesului de integrare a tarilor candidate in Uniunea Europeana este necesara extinderea si cresterea eficientei demersurilor de informare a cetatenilor si institutiilor asupra semnificatiilor si continutului acestui proces.  In acest sens, trebuie avute in vedere toate caile de transmitere a informatiei, incepand cu familia, institutiile de invatamant formal sau informal, continuand cu organizatiile neguvernamentale dedicate problematicii integrarii, dar si cu cele nespecializate, institutiile administratiei publice si mass-media.  In acest context, este importanta o abordare parteneriala in care sa isi aduca aportul, in retea, un numar cat mai mare de institutii. Acest efort va conduce la cresterea proportiei cetatenilor bine informati in randul celor care raspund pozitiv in cursul sondajelor la intrebari referitoare la opinia personala in privinta integrarii europene a tarii, fara a fi insa capabili sa deceleze semnificatia acestui proces.

• implicarea cetatenilor in dezbateri publice este conditionata de rezolvarea problemei accesului la informatii, respectiv existenta suportului informational (accessul la traduceri adecvate in limbile nationale) si mecanismelor de informare, precum si repartizarea geografica echilibrata a resurselor de informare.

• In mod necesar, se impune o mai buna informare si educare a tinerilor ca viitori cetateni europeni;

• forma de comunicare trebuie adaptata nivelului de intelegere al cetateanului comun (cetateanul trebuie sa poata sa inteleaga ce inseamna din punct de vedere practic prevederile standardelor si cum ii afecteaza acestea viata);

• Conventia de la Aarhus trebuie utilizata si in afara cadrului institutional al UE;

• este necesară o mai mare implicare  a cetăţenilor nu numai în procesul de dezbatere a politicilor europene ci şi în procesul de adoptare al acestora.  În acest scop s-au propus următoarele:

- încurajarea dialogului între ţări/naţiuni, persoane, precum intre şi religii, societatea civilă organizata avand o contributie importanta in acest sens;
- încurajarea implicării cetăţenilor in structuri asociative deoarece organizatiile care reprezintă societatea civilă reprezinta o legătură între guvernanţi şi guvernaţi.
- implicarea societatii civile in procesul de diseminare de informaţii despre activitatea UE
- organizarea de largi dezbateri in comunitatea ONG pe tema viziunii privind integrarea europeana
-  consultări prelegislative iniţiate cu suportul organizatiilor societăţii civile la nivel local şi regional
- iniţierea de dezbateri pe marginea politicilor publice şi a reglementărilor privind adoptarea şi implementarea acestora de către UE.

• se impune intarirea rolului organizatiilor neguvernamentale la nivel local si regional ca factor facilitator al comunicarii si participarii. Se asteapta mai mult suport din partea institutiilor europene si evitarea situatiei in care un grup relativ limitat de organizatii au privilegiul de a accede la informatie sau la alte resurse europene.

 2. Imbunatatirea politicilor publice si a reglementarilor privind adoptarea si implementarea acestora

• modificarea sistemului de luare al deciziilor politice in cadrul UE ar putea contribui la atenuarea sentimentului de neîncredere al cetăţenilor cu privire la modul de functionare al Uniunii

• Uniunea Europeană trebuie să fie mult mai transparentă în fundamentarea deciziilor.

• nevoia de noi legi ar trebui determinată cu mai multă acurateţe prin iniţierea unor dezbateri la nivel local, regional, naţional şi european.

• pentru îmbunătăţirea procedurilor legislative la nivelul fiecarei tari propunem:

- folosirea mai frecventă de catre UE a instrumentelor non-legislative, cum ar fi recomandările, liniile directoare
- susţinerea şi promovarea schimbului de informaţii între Statele Membre şi ţările candidate pentru armonizarea legislaţiei
- introducerea unui grad mai mare de flexibilitate în aplicarea legislaţiei, in vederea satisfacerii difierentelor culturale existente în diverse zone geografice 

• pentru cresterea performantei, Carta pune accentul pe instrumentele reglementarii, dar performanta nu se imbunatateste doar prin legi si masuri coercitive, ci si prin aplicarea de coduri de buna practica

• asumarea responsabilitatii elaborarii si implementarii politicilor europene se poate face numai prin intarirea democratiei regionale si locale;

• pentru cresterea implicarii societatii civile sunt necesare standarde de consultare in activitatea autoritatilor publice si aplicarea unui cod de conduita aferent

• constatand că există teme asupra carora se manifesta opinii diferite între statele membre, pe de o parte şi între ţările candidate, pe de altă parte, propunem o serie de acţiuni pentru a reduce divergenţele:

- susţinerea colaborării între partenerii sociali din ţările membre şi ţările candidate,
- implicarea mai intensă a ţărilor candidate în procesul de luare a deciziilor,
- folosirea tuturor mijloacelor disponibile pentru a asigura o cât mai largă distribuire a informaţiei referitoare la legislaţia europeană.

• referitor la programele de finanţare ale Uniunii Europene propunem ca si condiţii privind accesarea acestora:

- un audit mai riguros (realizat de autorităţile comunitare),
       - evaluări regulate ale stadiului de adoptare a acquis-ului comunitar (o condiţie esenţială pentru continuarea finanţării),
       - evaluări ale nevoilor de continuare a suportului financiar.

• politicile de alocare a fondurilor europene trebuie sa fie echilibrate din punct de vedere geografic.

• pentru tarile in curs de aderare, cum este si Romania, sunt necesare mecanisme de implementare a politicilor europene in domenii in care tara respectiva nu a trecut prin etapele normale de dezvoltare

• problema limbii de comunicare este foarte importanta pentru functionarii institutiilor europene –politicienii insisi au probleme de comunicare in institutiile respective;

• se impune ca practica unei largi consultarii a diverselor structuri active in cadrul societatii, asa cum a fost cazul dezbaterii initiate de Comisia Europeana in cazul Cartii albe a guvernarii europene, sa fie preluata si de autoritatile publice locale, atat de cele de nivel local, cat si de cele de nivel national.mai ales din tarile candidate

3. Contributia UE la imbunatatirea actului de guvernare la nivel mondial si activitatea institutiilor internationale

Uniunea Europeană are un rol important la designul sistemului mondial de reglementari (in special de natura politica, economica si circulatia libera a persoanelor), acest lucru putând fi realizat prin:

- prezentarea sa la nivel mondial ca un exemplu de succes privind integrarea unor popoare cu respectarea diversităţii şi a particularitatilor socio-economice,
- promovarea in cadrul tuturor instituţiilor internaţionale din care face parte UE a modului de implicare a organizatiilor societăţii civile în propriul sau proces de adoptare a deciziilor,
- susţinerea iniţiativelor privind liberalizarea comerţului, acest lucru constituind un factor de creştere economică şi prosperitate a lumii întregi

In final, concluzia unanima a fost că, în următorii ani, dialogul pe tema documentelor elaborate de Uniunea Europeană, precum şi pe tema rolului tarilor candidate într-o Europă lărgită, impune o crestere a capacitatii si disponibilitatii spre comunicare a tuturor actorilor implicati.