4.5. Programe aflate in curs de implementare

·  Toate strategiile si programele donatorilor se concentreaza pe  procesul de extindere si integrarea in UE si se refera, intr-un fel sau altul, la unul sau mai multe obiective descrise in strategia Bancii Mondiale 1997-2001 (vezi mai sus 3.1). In acest context, referitor la societatea civila, doua probleme sunt esentiale:

 - continuarea focalizarii pe domeniul serviciilor sociale, si prin integrarea in programe regionale ;

 - implementarea democratica a reformei legislative. 

·  In privinta serviciilor sociale, parteneriatul intre autoritatile locale si ONG este esential pentru imbunatatirea impactului proiectelor desfasurate.

·  In privinta activitatii de advocacy/consultanta si a activitatii de lobby, ONG-urile s-au angajat mai mult decat inainte in campanii pe probleme, fie care reflecta interesul cetateanului, fie care promoveaza initiativelor internationale18. Retelele si coalitiile sunt inca privite ca fiind expresia suportului pentru o initiativa, si nu ca un grup de advocacy.

·  O intarziere se inregistreaza in dezvoltarea proiectelor in zonele rurale. Nevoia pentru infrastructuri si echipamente este evidenta si la fel de evidenta este si nevoia pentru   instructie si suport pentru centrele de resurse; capacitatea de absortie a fondurilor investite este scazuta. O procedura speciala de incurajare a proiectelor rurale are riscul de a crea discrepante intre ONG-uri; pentru a descentraliza si monitoriza indeaproape, managementul procesului de licitatie pentru propuneri ar fi o solutie/optiune, dar aceasta ar fi costisitoare asa cum s-a spus mai sus ; cea mai potrivita abordare ar fi aceea de inlesnire a oportunitatii, pentru ONG-urile mai mari si mai bine pregatite in a aprecia nevoile si a-si distribui actiunile lor in teren.

·  In implementarea si monitorizarea programelor PHARE si ACCESS, FDSC a demonstrat un management al capacitatilor hotarat si corect, fiind foarte apreciat de catre Coordonatorul Naţional, Delegaţia CE în România şi Comisia Europeană.

·        Administrarea propunerilor pentru proiecte si a procedurilor necesare este privita cu multa reticenta de sectorul ONG, deoarece multe agentii de finantare isi schimba procedurile de finantare in timpul procesului de evaluare, sau prezinta criterii de evaluare nerealiste, fondurile fiind alocate mult prea tarziu; referitor la UE, procesul este perceput, in general,  ca fiind unul lent si, din punct de vedere administrativ, necesitand un timp mult prea indelungat. Odata cu cresterea experientei acumulate de ONG-uri, proiectele desfasurate pe perioade mai lungi (de exemplu, 3 ani) ar reprezenta o solutie pentru usurarea derularii acestui proces.

·        Exista o nevoie expresa de programe educationale pentru formarea unor cetateni care sa se implice activ in viata comunitatii (atat cetatenii, cat si membrii consiliilorlocale).

·        Un program important, in contextul imbunatatirii eficientei serviciilor sociale, il reprezinta “Biroul de Consiliere pentru Cetateni”. Desi este prea devreme pentru o evaluarea corecta a impactului acestui program, functionarea acestora ar trebui monitorizata cu atentie, fiind o experienta noua pentru Romania. Ceea ce se poate spune este ca numarul cetatenilor ce au apelat la BCC-uri este mai mic decat se astepta (o variatie intre 0,2 si 6 vizitatori/per zi, pentru centrele vizitate); solutia ar fi organizarea unor campanii de publicitate, in functie de fiecare mediu social. Intrebarile referitoare la BBC-uri, cat si raspunsurile acestora la cererile cetatenilor, ar trebui monitorizate cu atentie, pentru a evita emergenta unei noi culturi birocratice sau o specializare neadaptata a resurselor umane. Pe viitor, infiintarea, ca retea in cadrul unei federatii umbrela, ar trebui sa implice indeaproape fiecare BCC in parte, si nu sa fie directionata de sus in jos.