Home > Societatea Informationala > Societatea Civila

3. PROGRAME PENTRU DEZVOLTAREA SOCIETATII CIVILE AFLATE IN CURS  DE DERULARE

3.1. Prezentare generala

Datorita diversitatii de materiale existente (mai ales cele puse la dispozitie de catre fiecare donor in parte) in cadrul acestui capitol s-a inregistrat o anumita lipsa de omogenitate in transpunerea informatiilora obtinute.11Unele institutii au o strategie proprie, din care se poate identifica, mai mult sau mai putin, care este atat rolul cat si locul societatii civile in cadrul sistemului social, iar altele, desi nu au o strategie clara in acest sens, prin programele pe care le deruleaza, pot oferi o abordare generala care sa permita o analiza a societatii civile.

Exceptand Uniunea Europeana, care ofera o strategie clara a procesului de reconstructie si dezvoltare a societatii civile (aceasta va fi analizata in subcapitolul 3.2), celelalte structuri care opereaza in acest sens sunt: autoritatile romane, sprijinite de planurile de dezvoltare strategica elaborate, pe termen lung sau mediu, de Banca Mondiala si de Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID). Fundatia pentru o Societate Deschisa – Reteaua Deschisa Soros (SON) prezinta o abordare specifica, axandu-se pe schimburile de experienta intre tarile foste comuniste. La un alt nivel, datorita bugetelor mai reduse, actioneaza si se implica, Departamentul pentru Dezvoltare International (DDI) si Fundatia Romaneasca Principesa. In final, trebuie mentionate si Centrul Regional de Mediu pentru Europa Centrala si de Est (REC) si Fondul Roman pentru Dezvoltare Sociala (FRDS) deoarece, sunt multidonori implicati in programme tematice privind societatea civila.

 Strategia autoritatilor publice din Romania

Dupa Programul Indicativ Multi-anual (PIM - 1995-1999), Departamentul pentru Integrare Europeana (DIE)12 a cerut tuturor ministerelor sa prezinte proiecte conforme cu principiile directoare de programare stabilite de Comisia Europeana. DIE si Delegatia Comisiei Europene au lucrat impreuna la procesul de programare, proces ce a inclus:

(1)   selectia proiectelor,

(2)   acordul in ceea ce priveste fisele de proiect si / sau conditiile speciale ce vor fi anexate la memorandumul financiar,

(3)   elaborarea memorandumului financiar,

(4)   elaborarea documentului privind strategia de tara, cum ar fi NPAA in 1998. “Toate cele patru atributii (sarcini) s-au derulat in paralel, ceea ce inseamna ca strategia de tara rezulta din proiectele selectate, cel putin la fel de mult cum, proiectele selectate au derivat din strategia de tara. Incepand cu 1998, procesul de programare ar fi trebuit sa se desfasoare conform strategiei de aderare. In fapt, el s-a desfasurat conform nevoilor si necesitatilor de moment, neurmarindu-se o strategie anume”. In decembrie 2002, noul Guvern a obtinut acordul Parlamentului referitor la “Programul de guvernare 2001-2004|”. Acest program a inclus, din cadrul Strategiei Economice pe Termen Mediu prezentata in 1999 Uniunii Europene, urmatoarele obiective majore: restabilirea cresterii economice, reducerea saracieie si a somajului, lupta impotriva coruptiei, si accelerarea procesului de integrare in U.E. si NATO. Programul a oferit bazele unei abordari pragmatice cu privire la reformarea economiei si cresterea nivelului de trai, prin imbunatatirea calitatii serviciilor guvernamentale13, incluzand reforma judecatoreasca, impunerea anumitor principii de functionare, crearea unui mediu de afaceri capabil sa atraga atat investitori interni, cat si externi catre intreprinderile mici si mijlocii, dar si catre fostele intreprinderi de stat, recent privatizate. In acest context, putem afirma ca, procesul de programare la nivel local si national inregistreaza o evolutie si de asemenea, reuseste sa stabileasca care sunt instrumentele de participare locale si nationale prin care societatea civila se poate implica la urmatoarele doua nivele: la nivelul de planificare si la cel de coordonare si implementare. Ambele nivele ar trebui, gradual, sa vizeze din ce in ce mai mult sectorul politicilor locale si nationale.

Strategia guvernamentala, in ceea ce priveste societatea civila, are ca indicator principal Planul National de Actiune pentru Tineret (PNAT)14. Acesta a fost elaborat conform Planului National pentru Aderarea Romaniei la UE, a luat in considerare masurile propuse in cadrul Programului de guvernare 2001-2004 (specificate in cadrul capitolului Politici in domeniul tineretului), cat si informatiile obtinute in urma unor analize efectuate la nivel national, de mai multe institutii competente, privind nevoile si problemele cu care se confrunta tineretul.

In cadrul PNAT s-a stabilit un numar foarte mare de obiective, dar ceea ce este important este faptul ca, pentru atingerea lor, s-a stabilit combinarea initiativelor societatii civile cu interventiile guvernamentale. Obiectivele generale ale PNAT sunt: (1) facilitarea si stimularea participarii tinerilor la toate aspectele vietii sociale si, mai ales in domeniul educatiei si in cel economic; (2) diminuarea factorilor de risc, cum ar fi de exemplu, delincventa prin educatie civica si medicala; (3) armonizarea legislatiei nationale cu cea a UE in domeniul tineretului. Fondurile alocate de la bugetul de stat pentru Ministerul Tineretului si Sportului pentru programele din domeniul tineretului sun in jur de 800.000 EURO pe an. Implementarea PNAT se bazeaza, intr-o mare proportie pe surse extra-bugetare: pentru 2002, 42% din fondurile alocate proiectelor pentru tineret au fost stranse din surse extra-bugetare. Pentru 2003-2004, UNDP s-a oferit sa sprijine crearea a 10 centre pentru tineret, oferind suma de  670,000 USD, iar USAID de asemenea, doreste sa se implice in acest proiect.

La capitolul “fonduri pentru asociatii si fundatii”, bugetul de stat a prevazut pentru 2003, 1.139.752 EURO.15. La acest nivel, bugetul alocat fundatiilor si asociatiilor ramane unul simbolic, dar cel putin, din 1998 s-a inregistrat o crestere constanta a lui16 (fara a lua in calcul si inflatia).

Strategia de finantare a Bancii Mondiale (2001)

Programele pe societate civila ale Bancii Mondiale se deruleaza in Romania incepand cu 1991. Ele au inclus: Proiectul de Reforma privind ingrijirea si bunastarea copiilor (5 milioane de dolari),Proiectul privind prezervarea patrimoniului cultural (5milioane USD), Proiectul de Dezvoltare Sociala – Faza 1 ( 10 milioane USD). Strategia privind asistenta de tara din 1997 a trasat patru obiective principale pentru perioada 1998-2001: (1) promovarea reformei structurale si dezvoltarea sectorului privat, (2) diminuarea saraciei si dezvoltarea capitalului uman, (3) intarirea si rationalizarea rolului statului, si (4) imbunatatirea protejarea si mediului inconjurator. Strategia de asistenta a Bancii Mondiale pentr 2002-2004 este construita plecand de la premisa ca guvernul isi va asuma si va sustine accelerarea reformei, astfel incat Romania sa obtina in continuare finantare externa si astfel sa se consolideze drumul catre integrarea in UE.

Asistenta Bancii Mondiale se bazeaza pe doua scenarii posibile (“optimist” si “pesimist”), deoarece se iau in calcul si anumite incertitudini, cum ar fi sustinerea sau nu, a accelerarii reformei in Romania.

In cazul unui “scenariu pesimist”, sprijinul acordat Romaniei va fi limitat la doar cateva interventii menite sa imbunatateasca livrarea serviciilor sociale cheie si sa revitalizeze economia rurala (limita fiind de 60 de milioane USD). In cazul optimist, asistenta Bancii va fi mult mai ampla (maximum 995 milioane USD), si se va focaliza pe reducerea sustinuta a saraciei (se va axa in principal pe dezvoltarea comunitatilor rurale), prin reforme structurale si sectoriale pentru accelerarea cresterii economice, prin dezvoltarea sectorului privat si prin intarirea capacitatii institutionale a celui public. Banca Mondiala a mentionat ca printre viitori sai parteneri vor fi si ONG-urile doritoare sa participe la implementarea proiectelor Bancii in sectorul social.

Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID)

In cadrul planului sau strategic pentru 2003-2007, USAID a redus numarul obiectivelor propuse de la 9 la 3; dintr-un anumit punct de vedere, toate cele trei obiective se refera la societatea civila:

·        Accelerarea dezvoltarii sectorului privat. Pe o perioada de cinci ani vor fi alocate 80.8 milioane de dolari, iar rezultatele asteptate ar trebui sa fie urmatoarele: existenta unor politici specifice, un cadru juridic care sa poate sustine acest proces de reforma, sustenabilitatea a 50% dintre institutiile guvernamentale asistate, participarea ONG-urilor si a organizatiilor de sprijinire a mediului de afaceri in procesul reformei legislative, prin intermedierea relatiilor cu mediul de afaceri.

·        Imbunatatirea guvernarii democratice la nivel local. Pe o perioada de cinci ani vor fi alocate 43.75 de milioane de dolari. Structurile administratiei locale isi vor imbunatati oferta de servicii si de asemenea procedurile interne si capacitatea de analiza a politicilor pe care vor dori sa le implementeze pentru a raspunde cat mai bine cerintelor cetatenilor pentru o mai buna administrare. In general, Romania va indeplini multe dintre cerintele UE cu privire la reforma din cadrul administratiei publice, deoarece asistenta va fi oferita unui numar de 83 de autoritati locale, reprezentand toate cele 8 regiuni de dezvoltare care, pana in 2006, isi vor mari bugetul pentru programe ce vor viza oferirea de servicii considerate prioritare de catre cetateni.

·        Cresterea eficacitatii serviciilor de asistenta medicala si sociala pentru populatia aflata in dificulate. Pe o perioada de cinci ani vor fi alocate 33.8 milioane USD. Imbunatatirea sistemului medical va presupune: (1) prevenirea sarcinilor nedorite, (2) servicii comunitare alternative pentru familiile si copiii defavorizati, (3) imbunatatirea calitatii serviciilor oferite, (4) un cadru legal cat mai adecvat situatiei de facto si (5) constientizarea opiniei publice cu privire la situatia copiilor institutionalizati. Scopul: o reducere cu 50% a numarului copiilor institutionalizati, o reducere cu 30% a numarului institutiilor de profil care au ramas de stat, dezvoltarea si alinierea la standardele legislative in vigoare si, nu in ultimul rand, monitorizarea activitatilor din sistem in scopul reducerii coruptiei si a imbunatatirii serviciilor oferite.

·        Finantarea ONG-urilor este prevazuta in relatie cu aceste obiective specifice, pentru activitati ca: intarirea capacitatii organizationale a ONG-rilorinstitutional capacity building for NGOs; stimularea interactiunii dintre cetateni si autoritati; imbunatatirea ofertei de servicii la nivel local si a calitatii reprezentarii interesului public; cresterea capacitatii cetatenilor de a influenta si responsabiliza autoritatile. Agentiile de implementare a acestor programe sunt selectate prin intermediul ofertantilor internationali si, pana in prezent, acestea sunt numai organizatii americane calificate in domeniu.

Fundatia pentru o Societate Deschisa (FSD)

Fundatia pentru o Societate Deschisa este, din punct de vedere cantitativ, un donor mult mai mic decat precedentele pe care le-am analizat, dar abordarea societatii civile de catre FDS este una ce merita a fi analizata. Strategia fundatiei se bazeaza pe o abordare de tip ‘retea’. Dupa ce, in anul 2000, “Fundatia pentru o Societate Deschisa” a fost restructurata si Reteaua Deschisa Soros pentru Romania a fost infiintata, sprijinul financiar al fundatiei, in mare parte, a fost directionat catre 12 organizatii membre ale fundatiei, dar si catre ONG-uri ce desfasoara activitati in aria de interese ale acestui donor. Cateva dintre organizatiile membre ale ‘Retelei Soros’ au initiat programe independente de alocare de granturi pentru agentii societatii civile, cu resurse financiare ale FSD sau ale altor donori din Romania sau din strainatate. Strategia ‘Retelei Soros’ este accea de a se insista pe problemele legate de pluralism si toleranta, prin intermediul unei cooperari (retele) internationale: “O societate deschisa este o societate in care adevarul nu este doar unul, nu este unic, ci apartine, in mod egal, mai multor parti, opinii si interese”. Suma alocata de ‘Reteaua Soros’ pentru programe in Romania a fost in anul 2000, de 9.159.146 milioane de dolari. Prioritatile ‘Retelei Soros’, in ceea ce priveste societatea civila, se focalizeaza, in principal pe probleme ca: drepturile minoritatilor, administratie publica (in mod deosebit pe politici regionale si management), drepturile femeilor, educatie civica, dezvoltarea mediului rural, integrare europeana si reforma sistemului de educatie. Incepand cu anul 2000, programul de granturi pentru ONG-uri, program ce este valabil si pentru 2003, a fost “programul Est-Est”, stabilit in 1992 la initiativa Institutului pentru o Societate Deschisa din Budapesta. Acest program a fost implementat in parteneriat cu fundatiile nationale din centrul si estul Europei si cu Comunitatea Statelor Independente. El este menit sa incurajeze dialogul si cooperarea intre statele foste comuniste, cu scopul de a rezolva problemele aparute odata cu tranzitia catre democratie. Obiectivele sale sunt similare cu cele mentionate ca fiind special pentru Romania:

(1)   intarirea capacitatii si promovarea diversitatii in cadrul societatii civile;

(2)   sprijinirea sectoarelor societatii care sunt dezavantajate si marginalizate;

(3)   cultivarea tolerantei, a multiculturalismului, a diversitatii si interactiunii culturale;

(4)   atenuarea impactului social produs de schimbarile economice si politice. Programul ofera prioritate acelor proiecte ce sunt implementate de doua sau mai multe organizatii, din cel putin doua tari, ale caror scop este acela de a coopera pentru a inova si dezvolta modurile si procedurile de participare publica, prin implementarea celor mai bune modele si tehnici de dezvoltare. Programul “Est – Est” nu poate reprezenta singura sursa de finantare, sursele complementare de finantare fiind o necesitate.

In cadrul acestui program, in perioada 2000-2002, Reteaua Soros a oferit granturi cu valori cuprinse intre 1,000-28,000 USD. Bugetul total al acestui program a fost de 700.000 de dolari. In cea mai mare parte, proiectele au fost implementate de organizatii ale societatii civile. Principalele domenii de activitate au fost: politici regionale si management, drepturile minoritatilor, protectia mediului, dezvoltarea unei media independente, protectia copiilor dezavantajati, drepturile femeilor.

Alte programe prin care Reteaua Soros a sprijinit proiectele organizatiilor neguvernamentale, au fost: Programul pentru Tineret si Programul pentru Femei. Componenta “Voluntariat” a Programului pentru Tineret, cu un buget total estimat la 80.000 de dolari pentru anul 2000, a avut ca obiective promovarea voluntariatului in centrele de plasament si sprijinirea organizatiilor in elaborarea unor strategii care sa promoveze voluntariatul – prin oferirea atat pentru ele, cat si pentru centrele de plasament. Programul pentru Femei, cu un buget total de 263,000 de dolari, a finantat proiecte care, pe termen scurt, sa ajute la dezvoltarea unei retele de lidere ale organizatiilor neguvernamentale pentru femei. El a fost adresat femeilor capabile sa influenteze politicile publice si sa elaboreze cercetari asupra problematicii de gen din Romania. Pe termen lung, programul intentioneaza sa dezvolte strategii care sa promoveze dezbaterea publica cu privire la rolul femeii in societatea romaneasca, sa sprijine adoptarea unor politici de gen si schimbarea cadrului legal.Componentele acestui program au fost urmatoarele: integrarea problematicii de gen social; gen si educatie (continuat si in 2001); sustinerea initiativelor de informare; drepturile femeilor; initiativa femeilor rrome.

Cateve din organizatiile membre ale Retelei Soros au relizat granturi in cadrul unor programe cat mai variate: Fundatia Concept (care doreste sa ofere o noua forma programelor culturale derulate anterior de FSD; scopul sau consta in integrarea valorilor culturale in cadrul sistemului societatii deschise), Centrul Euroregional pentru Democratie, Centru de Resurse pentru Comunitatea Rroma, Centru de Resurse pentru Diversitate Etnoculturala, Centru de Asistenta Rurala, Centrul de Resurse Juridice.

Departamentul pentru Dezvoltare Internationala  (DDI)

 Departamentul pentru Dezvoltare Internationala al Marii Britanii este un donor international mai mic. Obiectivul DDI in finantarea ONG-urilor romanesti este consolidarea societatii civile prin reducerea excluziunii sociale. Cele mai multe din programele DDI se deruleaza in parteneriat cu guvernul si sunt complementare strategiilor guvernamentale: reforma justitiei, a administratiei publice, a sistemului de educatie si de sanatate, diminuarea saraciei, protectia mediului, intarirea initiativei private in economie.

Incepand cu 1992, programul care finanteaza proiecte ale ONG-urilor este “Schema de Granturi Mici”.

In perioada 1992-2001, bugetul alocat acestui program a fost de 730,260 lire (approx. 1.090.000 €). Atat pentru 2002 cat si pentru 2003, bugetul annual al acestei scheme de finantare a fost de 160.000 lire (approx. 238.000 €). Proiectele sprijinite au vizat urmatoarele domenii: sanatate, asistenta pentru persoanele cu handicap, asistenta pentru comunitatile de rromi, copii, mediu, dezvoltare rurala, educatie.

Fundatia Principesa Margareta a Romaniei

Fundatia Principesa Margareta a Romaniei si-a inceput activitatea in 1990 si a dezvoltat o retea pentru strangerea de fonduri atat in interiorul tarii, dar mai ales in afara Romaniei (Geneva, New York, apoi Belgia, Franta si Marea Britanie). Desi din punct de vedere financiar, obiectivele sale sunt mici, incepand cu 1998, strangerea de fonduri a inregistrat o crestere semnificativa: de la aproximativ 60.000 USD in 1997 la 473.000 in 2000, principalele surse de finantare fiind Elvetia si SUA. In ceea ce priveste strategia sa, Fundatia a lansat Forumul Donorilor (care reprezinta o retea de donori si de organizatii ce ofera granturi) si a deschis o linie de granturi pentru alte ONG-uri. Particularitatea acestor granturi este ca sprijina ONG-urile pe termen lung, luand in calcul atat proiectele cat si costurile operationale. Obiectivele “Fundatiei” se concentreaza pe grupurile vulnerabile (persoanele in varsta si copiii), pe problemele privind sanatatea, focalizandu-se pe capacitatea de dezvoltare si reconstructie.

Centrul Regional de Mediu pentru Europa Centrala si de Est (REC)

Misiunea generala a acestei organizatii este de a oferi asistenta in rezolvarea problemelor de mediu din Europa Centrala si de Est, prin incurajarea cooperarii intre organizatii guvernamentale, guverne si mediul de afaceri, sprijinirea schimbului liber de informatii si promovarea participarii publice in procesul de luare a deciziilor in problemele de mediu. REC Romania functioneaza intr-o stransa cooperare cu autoritatile centrale si locale, dar si cu comunitatea organizatiilor neguvernamentale ce au activitate in domeniul protectiei mediului, oferind sprijin financiar atat autoritatilor, cat si ONG-rilor pentru solutionarea diferitelor probleme legate de mediu. Sursele principale de finantare ale REC sunt: Ministerul Olandez al Afacerilor Externe, Agentia de Protectie a Mediului din Danemarca, PHARE, Ministerul German pentru Cooperare si Dezvoltare Durabila, Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID).

Programele de finantare ale REC acorda mai multe tipuri de granturi pentru ONG-urile de mediu: mici, pentru proiecte locale (pana la 5,000 EURO/ONG/an); medii, pentru proiecte la scara nationala(pana la 10,000 EURO) – se concentraza in primul rand pe sprijinirea cooperarii intre ONG-uri si autoritatile locale; regionale (pana la 25,000 EURO) – acorda sprijin ONG-urilor pentru proiecte de cooperare regionala; granturi sub programe speciale de finantare, care se adreseaza unei probleme specifice.

Principalele programe de granturi pentru ONG-uri cu activitate in domeniul protectiei mediului sunt urmatoarele:

·        Programul Regional de Reconstructie a Mediului - REReP, este o initiativa in cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa De Sud-Est, adoptata de ministerele de mediu ale statelor din regiune si de oficialii din Pactul de Stabilitate in martie 2000; dupa 2001, ReReP s-a constituit intr-un instrument de asistenta a tarilor din regiune pentru atingerea obiectivelor acestora pe termen lung in domeniul mediului, in vederea integrarii in structurile Uniunii Europene; finantarea programului este asigurata de guvernul Olandei, Germaniei, Uniunea Europeana, Agentia pentru Protectia Mediului a Statelor Unite etc.; programul are 5 obiective prioritare: (1) Intarirea capacitatii institutionale si elaborarea de politici de mediu; (2) dezvoltarea societatii civile in domeniul mediului (prin aceasta componenta, ONG-urile sunt finantate direct); (3) asistenta de urgenta pentru infrastructura de mediu si remedierea efectelor razboiului; (4) consolidarea mecanismelor si structurilor existente de cooperare si dezvoltarea proiectelor transfrontaliere; (5) sprijin pentru proiectele nationale si locale prioritare in domeniul protectiei mediului; Romania este implicata in proiecte finantate de catre guvernul Olandei (de exemplu, promovarea cooperarii intre ONG-uri, prin realizarea unei retele electronice la nivel regional si national, prin infiintarea unor centre de asistenta legala si consultanta pe probleme de mediu), Germaniei si APMSU, sub componentele 1, 2 si 5; REC  asigura problemele de tip administrativ si este agentia de implementare pentru toate componentele mai sus mentionate.

·        Programul Regional de Mediu pentru Aderare (REAP) – are drept scop principal acordarea de asistenta celor 10 tari candidate la Uniunea Europeana pentru indeplinirea cerintelor legate de politica si legislatia de mediu, in vederea aderarii; este un program de asistenta tehnica dezvoltat si finantat de Uniunea Europeana prin Programul PHARE, in cadrul caruia se ofera doua tipuri de granturi: (1) granturi pentru ONG-urile de mediu ce deruleaza proiecte nationale; (2) granturi pentru autoritatile locale;

·        Programul Cooperare pentru Mediu in Europa de Est, finantat de Agentia Daneza de Protectie a Mediului, Directia pentru Europa Centrala si de Est; domeniul cheie de actiune al programului este atenuarea riscurilor factorilor de mediu asupra sanatatii umane si asupra echilibrului natural al vietii; in cadrul acestui program, granturile locale pentru ONG-uri in 2003 au atins un buget de 25,000 € ;

·        Un alt program de finantare, in cadrul caruia ONG-urile sunt eligibile pentru implementarea de proiecte in Romania este EcoLinks; acest program este o initiativa a USAID, prin care se cauta solutii practice , bazate pe principiile pietei, pentru problemele de mediu urbane si industriale in Europa Centrala si de Est si in fosta Uniunea Sovietica, prin promovarea parteneriatelor intre societati comerciale, autoritati locale si ONG-urile din regiune si companii si/sau alte organizatii americane.

Fondul Roman pentru Dezvoltare Sociala (FRDS)

Obiectivul general al FRDS este combaterea saraciei prin finantarea de proiecte initiate la nivel local. Date fiind saracia si capacitatea institutionala redusa la nivel local, abordarea FRDS este de a sprijini dezvoltarea comunitatilor sarace din Romania, prin finantarea de proiecte care au la baza cererile formulate de grupuri comunitare ce se organizeaza in acest scop sau de organizatii intermediare. Grupurile tinta sunt comunitatile rurale sarace si grupurile dezavantajate. Sursele de finantare ale FRDS sunt: Banca Mondiala prin Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare care, intr-o prima faza, la inceputul lui 1999, a acordat un imprumut de 10.000.000 USDsi un altul de 20.000.000 USD, in faza a doua aflata in curs de desfasurare, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, printr-un imprumut de 10.000.000 USD, Programul de Dezvoltare Rurala finantat de BIRD (2.000.000USD), guvernul Romaniei (12.100.000 USD) si contributia beneficiarilor de granturi. FRDS a mai beneficiat de sprijin financiar din partea USAID, a Consiliului Britanicl, Ambasadei Marii Britanii, Ambasadei Canadei. FRDS finanteaza trei categorii de proiecte:

·        Mica infrastructura rurala; in aceasta categorie pot fi finantate proiecte ce au ca obiective imbunatatirea infrastructurii tehnico-edilitare la nivelul comunitatii; beneficiarii trebuie sa contribuie cu cel putin 10% din suma solicitata de la FRDS (contributia poate fi in bani sau in natura). Valoarea maxima a grantului este de 75.000 USD.

·        Servicii sociale comunitare de tipul: centre de zi, servicii de ingrijire la domiciliu, servicii de promovare a sanatatii, adaposturi, centre comunitare de informare si consiliere, centre de integrare sociala pentru tinerii aflati in situatii de; contributia locala ar trbui sa fie de minimum 5% (in natura sau cash); valoarea maxima a grantului: 20.000USD.

·        Activitati generatoare de venit:  prelucrarea si comercializarea materiilor prime disponibile pe plan local; producerea si comercializarea artizanatului; amenajarea sde piete si targuri locale/depozite; construirea de solarii si sere; construirea de brutarii comunale; beneficiarii vor aduce o contributie de minimum15% (in natura sau cash); valoarea totala a grantului fiind de 20.000 USD.

Numarul cererilor de finantare primite a aratat ca aceste granturi au avut impactul scontat, de ele beneficiind aproximativ 230.000 de persoane. Din totalul cererilor de finantare:

- 1736 au fost proiecte de mica infrastructura rurala (reprezentand 71% din totalul cererilor de finantare primite – au fost finantate 372 de proiecte;

 - 346 proiecte de activitati generatoare de venit (14 %) – 158 au fostselectate pentru finantare;
- 374 proiecte de servicii sociale comunitare (15%) – au fost finantate 77.

Metodologia utilizata de FRDS se numeste “community driven”, este una experimentala, Romania fiind o tara pilot pentru proiectele Bancii Mondiale destinate combaterii saraciei. Criteriile de eligibilitate ale comunitatilor se refera in primul rand la intrunirea criteriilor ce definesc o tara ca fiind una saraca, stabilite pe baza unor indicatori sociali. FRDS a dezvoltat o procedura specifica prin care ajuta beneficiarii sa se organizeze pentru atingerea unor obiective de interes public. In prima faza, beneficiarii infiinteaza o organizatie locala si isi aleg reprezentantii. Odata ce aplicatia a fost completata, evaluata la nivel local si aprobata pentru finantare, acesti reprezentanti ai comunitatii semneaza un acord de grant, dupa care gestioneaza granturile ei insisi, conform Manualului Operational si cunostintelor dobandite pe parcursul trainingului. Pe durata implementarii proiectului, supervizarea este permanenta, asa incat abaterile sa fie sesizate in timp util. Dupa utilizarea a 70% din avans(ce poate fin intre 5-15%), se efectueaza o supervizare ce se incheie cu un raport si cu propunerea de eliberare a transei urmatoare.