3.2.2.Domeniile de activitate vizate de programele pentru dezvoltarea societatii civile

Analiza proiectelor in functie de bazele de date disponibile precum si de observatia de teren privind sprijinul acordat societatii civile arata ca sectoarele favorizate au fost cele din domeniul protectiei copilului (avand ca tinta diferite grupuri) si al  sanatatii. Celelalte sectoare sunt ditribuite relativ intamplator in functie de interpretarea diferitelor categorii folosite (mediu, marginalizati, femei, dezvoltare socio- economica ca: protecia consumatorului sau uniuni comerciale - sindicate).

Privind dintr-un alt punct de vedere aceste domenii de activitate, ar trebui remarcate doua categorii de proiecte: ‘servicii sociale’-  ca atare, si ‘incurajarea proiectelor de coeziune sociala’, intelegand prin aceasta proiecte care se refera/ preocupa la/de dialogul social, protectia consumatorilor, consiliere profesionala si [consultanta de afaceri si profesionala], disciminare (de gen sau grupuri vulnerabile), dialogul dintre Autoritati si Societate Civila, domnia legii (the rule of low – dominatia legii/ regulamentele legilor). Aceasta ultima categorie cobinandu-se/ articulandu-se si mai precis cu/peste cele 4 prioritati principale ale criteriilor de la Copenhaga (intarirea capacitatii de rezistenta/impotrivire la prsiunile competitive ale pietei interne, intampinand obligatiile aquis-ului si coeziunea economica si sociala, ca atare).

Incercand sa distingem aceste doua categorii suntem condusi la concluzia ca avand aceasta impartire este aproape imposibil sa fie trasata cu precizie pe o scara larga, datorita faptului ca multe proiecte amesteca componente diferite, ceea ce reprezinta totusi o informatie relevanta in sine. Totusi cativa indicatori cantitativi pot fi obtinuti despre acest subiect prin programul ACCESS 2000 (RO 0008), existand doua componente in acest program.

·        Una vizand sectorul social (contibuind la reintegrarea sociala si/sau promovarea mentinerii suportului ajutorului social si de sanatate pentru grupurile marginalizate ca de exemplu: grupurile minoritare, persoanele cu handicap, batrinii, persoanele fara adapost, persoanele abuzate, somerii);

·        Cealalta vizand implementarea aquis-ului (protectia mediului si dezvoltarea socio-economica, ca de pilda promovarea drepturilor muncitorilor si dialogul social, promovarea intereselor consumatorilor si intarirea asociatiilor ce reprezinta organizatii cu rol socio-economic).

A fost posibila evaluarea proportiei fiecarei componente in bugetul global care este destul de reprezentativ, din moment ce se ridica la 4 milioane de Є din contributia efectiva a U.E. si avand in vedere ca acest program a fost implementat de curand (2002).

Urmatoarele cifre ofera, de asemenea, un indicator al capacitatii de absortie al ONG-urilor in privinta viitoarelor proiecte sau programe.

·        Sectorul social reprezinta 81% din totalul fondurilor alocate

·        Implementarea aquis-ului reprezinta 16% din aceste fonduri

·        Partea ramasa (3%) a fost alocata facilitatilor in reteaua ONG-urilor.

Referitor la capacitatile de finantare este interesant de observat cum, in cazul aceluiasi program, ACCESS 2000, ONG-urile au reusit sa obtina fonduri de pana 30% (1.723.774 Є) din totalul fondurilor alocate programului, incluzind si contributia lor (5.721 mii Є), ceea ce este cu mult peste proportia ceruta de catre U.E. (intre 10 si 20%). Programul ACCESS 1999 a demonstrat o contributie a ONG-urilor de 26,5%.