Aspecte sociale

Preocuparea pentru dimensiunea sociala a evoluat in trei domenii principale:

• locuri de munca,
• modalitati de angajare,
• conditii de lucru.

Locuri de munca

De la publicarea cartei albe privind evolutia, competitivitatea si locurile de munca, locurile de  munca au constituit motivatia principala pentru actiunile privind Societatea Informationala.

Acesta este  deasemenea domeniul care a fost cel mai ades disputat (in special politica in domeniul telecomunicatiilor).

In acest context, analizele initiale prezentate de catre Comisie au cautat in primul rind sa "justifice" somajul care afecteaza unele sectoare (in special operatorii de telecomunicatii traditionali care isi pierd monopolurile) in conditiile unor consecinte previzibile benefice pentru domeniul TIC vazut in integralitatea lui.

In special, aceasta situatie a determinat Comisia sa demonstreze ca, cu cit  TIC se extinde mai repede (sprijinita de liberalizarea mai rapida a infrastructurilor de servicii si telecomunicatii), cu atit cu mai mare va fi numarul de locuri de munca create sau mentinute in domeniile de activitate care au legatura directa cu TIC (care au atras pentru un timp atentia tuturor), dar mai presus de toate in economie privita in ansamblu, datorita in special avantajelor productivitatii care rezulta din aceste tehnologii noi.

In acelasi timp, Comisia a dezvoltat progresiv o alta modalitate de lucru cautind sa identifice conditiile in care sa maximizeze beneficiile TIC pentru angajati.

Modalitati de angajare si conditii de lucru

Three major questions concerning terms of employment and working conditions have emerged from the debate surrounding the social dimension: work" organization", the protection of teleworkers and of workers as a whole when it comes to processing social data, and electronic surveillance devices.

"Organizarea" muncii

"Organizarea" muncii cuprinde aspecte referitoare atit la cautarea de mijloace corespunzatoare pentru cresterea impactului noilor tehnologii asupra productivitatii, asupra managementului schimbarilor locurilor de munca si lucrului, cit si asupra conditiilor pentru acceptarea lor sociala.

Aceste deliberari au fost lansate in dezbaterea publica organizata pe baza unei carte verde  a Comisiei.

In esenta, ea dezvolta iddea de o "noua" organizare a muncii, renuntand la modelul Taylorist (organizarea ierarhica, specializare de grad inalt, sarcini simple si care adeseori se repeta, etc) legate de productia industriala de masa in favoarea formelor inovative de organizare si management, raspunzind schimbarilor economice care au marcat ultimii 20 sau 30 ani (diversificarea pietelor care cereau adaptabilitate, inovatie si inalta calitate in productie, expansiunea uneor sectoare terte, cresterea valorii a investitiilor intangibile- in special deprinderile fortei de munca- diseminarea TIC, etc.)

Carta verde stabileste obiectivul de cautare a echilibrului dintre interesele angajatorilor si ale muncitorilor ("flexibilitate" si "siguranta"), cu relatiile industriale bazate pe cooperare si incredere comuna ("parteneriat").

Documentul nu face propuneri concrete, preferind sa lase diferite subiecte deschise pentru consideratii ale partenerilor sociali si autoritatile publice, pentru a testa posibilitatile deschise de dialogul social.

Pentru a acorda o atentie directa sporita sectorului TIC, carta verde  accentueaza in special natura neadecvata a prevederilor legale in lumina schimbarii conceptelor in ceea ce priveste locurile de munca (diferite forme de telelucru) si intreprindere (retele, contractare, subcontractare si cooperare).

Documentul ridica, de asemenea, problema rolului anagatilor in luarea de decizii, in special decizii care privesc noile tehnologii si implicarile organizationale ale acestora si negocierea flexibilitatii (reorganizarea si reducerea timpului de lucru).

Carta verde solicita, de asemenea, partilor implicate sa analizeze reformele la legea muncii, sistemul de taxe si protectie sociala care ar putea stimula formele inovative ale organizarii muncii, efectele lor asupra sanatatii si sigurantei angajatilor, ca si noua armonizare a legislatiei, tratative intre sindicate si patroni si contracte individuale.

Chiar principiului  de dezvoltare parteneriala i-a fost oferita o perceptie diferita de catre organizatiile fortelor de munca si sindicale europene.

In timp ce Confederatia Sindicatelor Europene s-a exprimat in favoarea negocierii cu angajatorii, cea de a doua - Uniunea Confederatiilor Patronilor Industriali - considera managementul intern al intreprinderilor ca fiind o problema exclusiva a managementului.

Ele demonstreaza marea diversitate a intreprinderilor, care ar  impiedica adoptarea unor solutii generale.

Importanta cruciala a schimbarii oganizationale a fost intre timp recunoscuta de  Consiliul Sefilor de Stat si de Guvern tinut la Luxemburg in Noiembrie 1997, fiind recunoscuta ca unul dintre punctele principale ale primului ghid pentru oportunitati de munca intocmit  in 1997.

Acesta invita partenerii sociali sa negocieze acordurile pentru actualizarea organizarii muncii, si sa ceara autoritatilor publice sa analizeze introducerea unor contracte de angajare mai flexibile, care ofera siguranta corespunzatoare si un statut profesional mai bun pentru lucratori. (compatibil cu necesitatile intreprinderilor).

Tinind cont de acestea, dupa consultari publice, Comisia a invitat in mod formal partenerii sociali sa cerceteze cele mai bune moduri pentru facilitarea si incheierea implementarii liniilor directoare, pentru a fi intocmit un plan de actiune in acest domeniu la nivele corespunzatoare (european, national, sectorial, in cadrul intreprinderii).

Acestea ar putea fi asociate cu activitati cum ar fi instruirea, relatiile dintre organizatia muncii si timpul de lucru, dezvoltarea unor relatii contractuale noi si profesii noi, expunerea unei propuneri integrate pentru introducerea TIC si modificari organizationale, participarea financiara a angajatilor sau promovarea oportunitatilor egale intre sexe.

Telelucru

Principala evolutie in  domeniul telelucrului este adoptarea de catre Comisie a unei recomandari care cheama statele membre  ne-semnatare (Germania si Anglia) sa ratifice conventia  Organizatiei Internationale a Muncii pentru lucrul la domiciliul. Aceasta conventie se refera la imbunatatirea conditiilor de angajare si a conditiilor de lucru in vederea asigurarii cit de curind posibil a aceluiasi tratament intre persoanele care lucreaza acasa si cele care merg la serviciu.

Recomandarea prevede, de asemenea, ca statele membre trebuie sa  informeze Comisia despre masurile luate in cadrul conventiei Organizatiei Internationale a Muncii, astfel incat sa se poata controla situatiile din fiecare tara.

Conventia Organizatiei Internationale a Muncii nu cuprinde  toti telelucratorii, deoarece ei nu sunt toti lucratori la domiciliu (telelucru mobil, in telecentre, etc.). Pe de alta parte, aceasta afecteaza lucratorii la domiciliu traditionali care nu utilizeaza in domeniul TIC.

Comisia a anuntat pentru 1999 publicarea unei comunicari cu privire la  aspectele  sociale ale telelucrului. A avut, de asemenea,  o multime de ocazii  sa se consulte  cu partenerii sociali europeni  asupra actiunilor Uniunii Europene pentru protectia telelucratorilor.

In ceea ce o priveste,  Confederatia Sindicatelor Europene a cerut deja Comisiei introducerea unui cadru legislativ in acest scop.

Protectia drepturiloe si libertatilor angajatilor

Comisia a anuntat prezentarea unei comunicari care analizeaza situatia referitoare la protectia drepturilor si libertatilor angajatilor, in special cu privire la   prelucrarea informatiilor privind sanatatea, rolul reprezentantilor fortei de munca si folosirea dispozitivelor tehnice de control.