Home > SI > Strategia Nationala > Anexa 1: Economia digitala

ANEXA 1

Economia digitală, progresele S.U.A. şi UE

Problematica noii economii, bazată pe economia digitală, este analizată sub diferitele ei aspecte de numeroşi factori politici în special din S.U.A. şi UE, cât şi de numeroase instituţii şi organisme internaţionale (ONU, PNUD, OECD, G7, G8 şi altele).

S.U.A.

O serie de rapoarte de referinţă, elaborate de Departamentul de Comerţ din S.U.A. sunt cele relative la “The Emerging Digital Economy”, începând din 1997 şi ajungând în prezent la “Digital Economy 2000”, (iunie 2000). Aceste rapoarte se bazează pe următoarele idei principale, ca semnale ale economiei digitale în S.U.A.:

·   Revoluţia digitală

·   Expansiunea Internet-ului

·   Comerţul electronic “business to business”

·   Furnizarea de bunuri şi servicii digitale

·   Furnizarea electronică de bunuri tangibile

·   Provocări pentru guverne/sectorul public şi pentru sectorul privat

Revoluţia digitală 

În ultimii ani economia S.U.A. a obţinut realizări care au depăşit aşteptările. Reducerea deficitului bugetar, un mediu economic stabil, creşterea comerţului internaţional, dublarea productivităţii muncii, managementul eficace al sectorului privat sunt performanţe concrete, măsurabile. Deşi este greu de evaluat impactul total al TI asupra economiei, câteva date sunt certe:

·   Industriile de tehnologia informaţiei (TI) au realizat o rată de creştere mai mult decât dublă, ajungând la 8,3% din PIB în 2000, faţă de 4,9% în 1985.

·   Industriile TI, au asigurat o treime din creşterea economică obţinută de S.U.A. în ultimii 5 ani (fără a se considera şi efectele indirecte).

·   Investiţiile companiilor în TI (din totalul investiţiilor în echipamente) au crescut de la 3% în 1960 la 45% în 1996.

·   Investiţiile reale în echipamente TI şi software au crescut mai mult decât dublu în 1999 faţă de 1995, respectiv de la 243 miliarde $ la 510 miliarde $ (din care software-ul a crescut de la 82 miliarde $ la 149 miliarde $).

·   Prin scăderea vertiginoasă a preţurilor produselor şi serviciilor TI, acestea au contribuit la scăderea anuală a inflaţiei în perioada 1994-1998 cu 0,5% pe an, respectiv de la 2,3% la 1,8%; fără contribuţia TI în 1997 rata inflaţiei ar fi fost de 3,1% în loc de 2%.

·   Rata scăderii preţurilor TI a fost stimulativă pentru utilizatori: de la 1% - 1994, la 5% - 1995 şi la 8% pentru perioada 1996-1998.

·   Industriile TI au reprezentat principala sursă a investiţiilor în cercetare-dezvoltare; în 1998 aceste industrii au investit 44,8 miliarde $, reprezentând 1/3 din investiţiile firmelor din S.U.A. în cercetare-dezvoltare. Numărul de angajaţi în domeniul TI era în 1998 de 7,4 milioane, respectiv 6,1% din populaţia activă (inclusiv utilizatori TI); specialiştii TI din SUA au unele dintre cele mai mari venituri, depăşind în medie 56.000 $ pe an.

·   Economia S.U.A., bazată pe serviciile Internet, a crescut cu 68% între 1998 şi 1999 şi generează anual o cifră de afaceri cu 300 miliarde $ mai mare decât cea a sectorului de tecomunicaţii şi cu 350 miliarde $ mai mare decât cea a companiilor aeriene.

Există câţiva factori esenţiali, care justifică acest avans: poziţia de lider a S.U.A. în domeniul tehnologiei calculaloarelor şi a software-lui, preţurile scăzute ale acestora (în special ale PC-urilor), penetrarea rapidă a Internet-ului, atât în locuinţe, cât şi în întreprideri, combinate cu spiritul antreprenorial şi de risc în afaceri şi cu dinamica pieţelor de capital. Ca urmare, economia bazată pe Internet a S.U.A. a crescut de la 300 miliarde $ în 1988 la 500 miliarde $ în 1999, generând venituri mai mari decât industria de telecomunicaţii (300 miliarde $) şi companiile  aviatice (350 miliarde $).

Expansiunea Internet – Avansurile realizate până acum în domeniul comunicaţiilor şi al calculatoarelor converg în viitor spre Internet. Investiţiile în tehnologia informaţiei implică astăzi şi perfecţionarea comunicaţiilor atât în interiorul unei organizaţii, cât şi între organizaţii, între indivizi şi organizaţii sau între indivizi.

·   Ritmul adaptării Internet eclipsează toate celelalte tehnologii, care l-au precedat: radioul şi televiziunea. În 1994, numai 3 mil. oameni utilizau Internetul, iar la sfârşitul anului 1997 numărul utilizatorilor depăşea 10 mil.

·   Traficul pe Internet se dublează la 100 zile.

·   Clienţii companiilor de electronică, giganţii mass-media, companiile de telefoane, companiile de calculatoare, firmele de software, companiile de telefonie celulară şi constructorii de sateliţi, televiziunile prin cablu investesc în tehnologiile Internet. În următorii maxim 5 ani marea majoritate a americanilor vor putea utiliza Internetul de pe seturile lor de TV, pe telefoane mobile, sau vor putea purta convorbirile telefonice pe Internet.

·   Bugetul S.U.A. pe 1999 a alocat 850 mil. $ pentru investiţii în calcul de înaltă performanţă şi comunicaţii, din care 110 mil. $ pentru iniţiativa Next Generation Internet, care va asigura o reţea pentru cercetare mai rapidă de 100 până la 1000 de ori decât Internetul actual; sunt prevăzute de asemenea investiţii pentru dezvoltarea reţelelor-suport ale unor noi aplicaţii, cum sunt telemedicina, instruirea la distanţă şi munca colaborativă în timp real.

În raportul NTIA (National Telecommunication and Information Administration) octombrie 2000, este prezentată următoarea structură a utilizatorilor de Internet din SUA:

·        Mai mult de jumătate din populaţie are calculator la domiciliu; adică 58% din populaţie are acces de la domiciliu la Internet, creşterea fiind cu 31,8% faţă de decembrie 1998;

·        116 milioane de americani au fost conectaţi on-line în august 2000, faţă de numai 31 milioane în urmă cu 20 de luni;

·        Internetul este folosit foarte mult şi de populaţia rurală; diferenţa dintre populaţia rurală şi cea urbană cu acces la Internet a scăzut de la 4% în 1998 la 2,6 % în anul 2000;

·        38% din populaţia rurală avea acces la Internet în anul 2000 faţă de numai 22% în decembrie 1998.

·        21,6 din populaţia cu handicap are acces la Internet. Cu toate acestea, în raport se arată că dacă un procent de 25% din populaţia fără handicap nu a folosit niciodată un calculator, la populaţia cu handicap, 60% nu au folosit niciodată un calculator;

·        Populaţia are posibilităţi de acces la Internet la viteze din ce în ce mai mari.

Referitor la serviciile cele mai utilizate, raportul NTIA arată că în prezent circa 80% din utilizatorii Internet folosesc poşta electronică, care rămâne serviciul de bază în Internet.

Comerţul electronic “business-to-business”- Prima formă de comerţ electronic care s-a dezvoltat a fost “business-to-business”, utilizată de companiile conectate la Internet pentru a-şi reduce costurile de achiziţie, stocurile şi ciclurile de fabricaţie, pentru a furniza servicii mai bune şi mai eficiente clienţilor, pentru a scădea costurile desfacerii şi marketing-ului, pentru a realiza noi oportunităţi de afaceri.

·   Se estimează că în 2000 (pentru S.U.A.) comerţul electronic pe Internet – de tip business-to-business a depăşit 300 miliarde $.

·   General Electric utilizează Internetul pentru aprovizionare şi a obţinut reducerea costurilor manoperei de achiziţii cu 30% şi a costurilor materiale cu 20%. În anul 2000 GE integrează toate cele 12 subunităţi de business ale companiei în acest sistem, totalizând un total de 5 miliarde $ şi estimând să obţină economii de cca. 500-700 mil. $ în următorii 3 ani.

Furnizarea de bunuri şi servii digitale - Programele software, ziarele, biletele de avion şi CD-urile, nu până demult se vindeau în magazine, chioşcuri sau la domiciliu. Astăzi, acestea se livrează electronic via Internet.

·   Costurile de vânzare şi de marketing mult mai mici, creşterea potenţialului de selectare şi a comodităţii clienţilor au condus la dezvoltarea rapidă a utilizării Internet pentru divertisment, turism, distribuirea software-ului, servicii bancare şi de asigurări.

·   90% din utilizatorii Web obţin on-line ştiri şi informaţii de largă utilitate.

·   Peste 2700 de ziare oferă facilităţi on-line, din care 60% în S.U.A., peste 800 de staţii TV din S.U.A. au Web-site.

·   New York Times a investit 350 mil. $ în noile tehnologii de tipărire şi difuzare a ştirilor, oferind cititorilor facilităţi noi: fotografii color, clip-uri, liste de discuţii tematice, etc.

·   Cifra de afaceri – numai pentru reclame difuzate via Internet va creşte la 8,5 miliarde $ în următorii 5 ani.

·   Vânzarea biletelor de avion, rezervarea de hoteluri, programe turistice pentru vacanţe sau week-end, închirierea de automobile sunt servicii furnizate pe Internet cu foarte mult succes.

·   Travel Industry Assiciation estimează că în anul 1997, 13,8 milioane americanii au utilizat Internetul pentru a-şi planifica călătoriile, din care 6,3 milioane şi-au făcut rezervările prin Internet.

·   Peste 100 bănci din S.U.A. utilizau Internet şi ofereau servicii on-line clienţilor în 1997; se estimează că în anul 2001 sistemul se va generaliza. Costurile unei tranzacţii bancare pe Internet se estimează la cca. 1 penny faţă de 1$ în sistemul tradiţional, în plus, li se oferă clienţilor noi tipuri de servicii

·   Facturarea şi plăţile electronice pot conduce la economii de peste 19-46 miliarde $ anual.

·   Din 2001 se estimează că 1,1 miliarde $ de prime de asigurare vor fi generate via Internet.

Marile investiţii în TI au ajutat S.U.A. în mod substanţial la creşterea productivităţii muncii. Studii economice recente concluzionează că TI a contribuit cu cel puţin 50% la accelerarea productivităţii muncii în a doua jumătate a anilor ’90 (deşi investiţiile în TI au reprezentat în medie numai 6% din total). Aceasta dovedeşte înalta rată de recuperare a acestor investiţii, deşi durata de depreciere a echipamentelor TI este foarte scurtă. Rezultatele multor firme dovedesc că investiţiile în TI au fost cu atât mai profitabile cu cât au fost însoţite de investiţii în modificări organizaţionale şi mai puţin eficace în absenţa acestora.

Administraţia Clinton a acordat o importanţă deosebită dezvoltării economiei digitale americane in contextul globalizării economiei mondiale.Un document de referinţă in acest sens îl constituie “A Framework for Global Electronic Commerce”, în care sunt stipulate câteva principii esenţiale pentru dezvoltarea economiei digitale la scară globală, in general şi a comerţului electronic, în special:

·         sectorul privat trebuie să fie liderul acestui proces;

·         guvernele trebuie să evite restricţiile neadecvate acestei dezvoltări;

·         atunci când implicarea guvernului se impune totuşi (ex.: pentru protecţia   consumatorului), acesta trebuie să acorde susţinerea şi urmărirea aplicării unui cadru legal minimal cât mai previzibil, simplu şi coerent;

·         guvernele trebuie să recunoască calităţile unice  ale Internet-ului;

·         comerţul electronic prin Internet nu poate fi susţinut decât la scară  globală.

În acelaşi document S.U.A. propune nouă domenii de reglementări la nivel internaţional care  să permită dezvoltarea globală a comerţului electronic.

Pentru clarificarea aspectelor financiare trebuie reglementate:

                         -sistemul taxelor vamale;

                         -sistemul de plăţi electronice;

Pentru clarificarea aspectelor juridice trebuie reglementate:

                        -codul comercial unic al comerţului electronic;

                        -protecţia proprietăţii intelectuale;

                        -protecţia vieţii private şi a datelor personale ;

                        -securitatea informaţiei.

Pentru clarificarea aspectelor privind accesarea pieţelor trebuie reglementate:

                        -infrastructura de comunicaţii şi de tehnologia informaţiei;

                        -conţinutul (informaţional);

                        -standardele  tehnice.

În aceeaşi ordine de idei trebuie menţionată şi o altă iniţiativă a administraţiei Clinton din cadrul G8 (22iulie, 2000), prin lansarea programului “From Global Digital Divide to Digital Oportunity-A Global Call for Action” şi crearea împreună cu alţi lideri din G8 a Digital Oportunity Taskforce. Acesta va avea misiunea de a coordona eforturile guvernelor, sectorului privat, fundaţiilor, instituţiilor multilaterale şi internaţionale de a reduce decalajele digitalizării şi a crea oportunităţi noi pentru ţările în curs de dezvoltare. Alături de încă 6 ţări, este menţionată şi România ca selectată să participe la IED (Internet for Economic Development), în cadrul căreia Administraţia americană oferă sprijin ţărilor în curs de dezvoltare pentru utilizarea Internet şi dezvoltarea comerţului electronic.

UNIUNEA EUROPEANĂ

Aşa cum arăta comisarul european Erkii Liikanen ( cu ocazia deschiderii CeBIT Hanovra 2000 în intervenţia "eEurope - An Information Society for ALL") deşi utilizarea Internet în Europa este sub nivelul S.U.A., ritmurile de creştere sunt constante şi încurajatoare ( 40% faţă de 25% în S.U.A. în anul 2000). Deşi unele ţări europene - ţările nordice - depăşesc nivelurile ţărilor din America de Nord, rata medie europeană este încă mult scăzută datorită diferenţelor mari dintre ţările UE. Totuşi Europa are propriile succese, care constituie premise favorabile pentru trecerea la noua economie:

·         Comunicaţiile mobile au o creştere explozivă; în unele ţări europene ritmul de creştere al abonamentelor este de 1% din populaţie / lună iar industria europeană în acest domeniu este un lider de necontestat.

·         Televiziunea digitală are de asemenea o dinamică promiţătoare; diferenţa de 10 mil.abonaţi dintre Europa şi S.U.A. a fost acoperită iar ritmul de creştere actual al pieţei de TV digitală este superior celui american.

·         Ţările europene care au indicatori mai slabi de penetrare a PC şi Internet au în schimb rate de creştere foarte mari Ia telefonia mobilă şi la TV digitală.

·         Aceste avansuri pot crea premisele ca Europa să ocupe poziţia de lider in comerţul electronic global, având în vedere faptul că terminalele mobile şi de TV digitală vor deveni in curând principalele dispozitive de acces la Internet şi comerţ electronic. Transformările calitative din telefonia mobilă (serviciile WAP, tehnologia GPRS) vor conduce la noi tipuri de servicii specifice economiei digitale.

·         Un alt succes european este considerat dinamismul pieţei telecomunicaţiilor (ex. creşterea cu 160 miliarde Euro în 1999, adică cu 6,5% faţă de anul precedent), care a contribuit astfel substanţial la cresterea economică din Europa. Un rol esenţial l-au avut liberalizarea completă a serviciilor şi infrastructurilor de telecomunicaţii din cadrul UE incepând din 1998, cât şi standardizarea la nivel pan - european a comunicaţiilor mobile şi a televiziunii digitale.

Cu aceeaşi ocazie au fost menţionate, pe de altă parte, şi o serie de obstacole pe care ţările europene trebuie să le depăşească pentru a accelera tranziţia către SI: preţurile prea ridicate la comunicaţii, lipsa de dinamism a pieţelor de capital, slaba dezvoltare a capitalului de risc, imobilitatea unor manageri şi lipsa de iniţiativă a întreprinzătorilor.

Iniţiativa eEurope ia în considerare toate aceste aspecte şi propune căi de acţiune pentru consolidarea succeslor şi depăşirea obstacolelor.