ANEXA 4

Dreptul de proprietate industrială în domeniul programelor de calculator.

            În anul 1993, România a semnat “Europe Agreement” (intrat în vigoare în 1995), document care prevede explicit reguli referitoare la protejarea drepturilor de proprietate intelectuală:

1. Pursuant to the provisions of this Article and Annex …., the Parties confirm the importance that they attach to ensure adequate and effective protection and enforcement of intellectual, industrial and commercial property rights.

2. >From the entry into force of the Agreement, the applicant country shall protect intellectual, industrial and commercial property rights at a level of protection similar to that existing in the Community, including effective measures of enforcing such rights.

            Conform documentelor internaţionale, pe parcursul procesului de negociere pentru aderarea la structurile europene, ţările candidate nu au acordat suficientă atenţie respectării drepturilor de proprietate intelectuală, în special combaterii pirateriei software. Mai multe iniţiative şi directive UE au tratat cu atenţie acest subiect, însă cel mai explicit document este rezoluţia A5-0096/2000 a Parlamentului European, cu privire la raportul Comisiei, intitulat “Combating Counterfieting and Piracy in the Single Market”. Documentul menţionează ca prioritară adoptarea de măsuri împotriva pirateriei:

».... effective exercise of IPR and the protection there of against counterfeiting and piracy should constitute priorities during the negotiations on the accession of new Member States...”

            Ultimul raport al Comisiei Europene, din noiembrie 2001, face referiri la progresele şi problemele României, menţionând şi necesitatea îmbunătăţirii modului de protejare a drepturilor de proprietate intelectuală, cu menţiuni exprese în capitolul 5, "Company Law". Sunt remarcate probleme administrative legate de personalul redus de la ORDA si sunt recomandate masuri de imbunatatire a situatiei actuale. Problema cea mai mare este aplicarea legii: "Nevertheless, the Commission has repeatedly expressed concern about weaknesses in the enforcement of legislation on intellectual and industrial property rights".

Un alt lucru interesant din această perspectivă, este recomandarea strângerii legăturilor dintre instituţiile statului: "The creation of an efficient inter-institutional network is vital in making progress in the fight against piracy".

            În noiembrie 2000, raportul Comisiei cu privire la progresele făcute de ţările candidate la aderare, menţionează că România nu are capacitatea administrativă de a aplica legislaţia care protejează proprietatea intelectuală şi, ca urmare, că şi-a îndeplinit numai parţial obiectivele considerate prioritare pe termen scurt. (sursa: “Regular Reports from the Commision on Progress towards Accession”, 8 noiembrie 2000).

            În planul relaţiilor economice internaţionale, este importantă menţionarea faptului că România a aderat la World Trade Organisation, acţiune prin care şi-a asumat o serie de obligaţii de facilitare a comerţului în care sunt implicate produse ale creaţiei intelectuale, ocrotite prin legea drepturilor de autor. Pe baza monitorizării obligaţiilor asumate, autorităţile americane emit anual o listă a ţărilor care sunt deficitare la capitolul respectării obligaţiilor,“USTR Special List 301”, ţări care sunt supuse unui regim de monitorizare suplimentară.

            Ca urmare a unor întârzieri în implementarea de măsuri ferme (în special probleme legislative şi de aplicare a legii), România a fost în ultimii trei ani o prezenţă constantă în această “listă de supraveghere”, ceea ce repezintă un detriment serios de imagine şi îi determină pe investitorii străini din domeniu să-şi amâne venirea în România. Pe de altă parte, ţările în care au fost observate progrese serioase (printre care şi Ungaria) au fost citate în aceste rapoarte ca “exemple pozitive regionale”.

            Pirateria software.

            Respectarea drepturilor de proprietate intelectuale în privinţa utilizării programelor de calculator implică stabilirea unei politici coerente privind inventarierea, achiziţia, reproducerea şi distribuirea de software, precum şi stabilirea unor programe de educare a utilizatorilor.

            În ultimii ani, această problemă a fost rezolvată la nivel mondial prin emiterea unor hotărâri a executivului, ceea ce demonstrează importanţa proprietăţii intelectuale şi intenţiile ferme de impunere a respectării legii. Aceste hotărâri prevăd responsabilităţi clare şi proceduri pentru realizarea obiectivelor de respectare a legalităţii, audituri interne, iniţiale şi periodice, fonduri bugetare, etc.

            Pentru a asigura succesul unei astfel de iniţiative ea trebuie să fie promovată şi susţinută de către un “executive sponsor”. Exemplul cel mai bun a fost dat în Septembrie 1998 de către preşedintele SUA care a semnat un “Executive Order on Computer Software Piracy”, prin care se cere instituţiilor guvernamentale să stabilească proceduri clare de management în privinţa folosirii legale a software-ului în domeniul guvernamental.

            În Europa, numai în anul 2001, 5 guverne au adoptat “Government Software Asset Management Orders”. Acest lucru demonstrează importanţa crescândă pe care guvernele o acordă respectării proprietăţii intelectuale şi dorinţa lor de a fi percepute ca modele în regiune.

În Europa de Est toate guvernele ţărilor candidate la integrarea în Uniunea Europeana au rezolvat problema legalizării parcului software existent şi lucrează la implementarea unor politici care să asigure în continuare respectarea proprietăţii intelectuale, constituindu-se astfel într-un model pentru întreaga societate.

            Astfel, în Cehia, în Iulie 2001, guvernul a publicat o hotărâre de guvern privind metodologia pentru utilizarea de software legal în instituţiile guvernamentale. În Polonia, Lituania şi Ungaria diverse ministere coordonează implementarea unor standarde pentru utilizarea de software legal şi autorităţile executive au emis ordonanţe prin care se interzice utilizarea ilegală de software şi au fost instituite politici guvernamentale de monitorizare a programelor instalate. Slovenia, Croaţia si Bulgaria au rezolvat această problemă, semnând contracte cadru de legalizare.

            Conform unui studiu DATAMONITOR, realizat in mai 2001, o scădere a ratei pirateriei în Estul Europei se poate traduce în următorii parametri:

·        Noi locuri de muncă. Pentru Estul Europei, studiul arată că o scădere a ratei pirateriei cu un singur procent creează 6500 de noi locuri de muncă în industria software. Aceşti angajaţi sunt extrem de valoroşi prin calificarea lor deosebită. O analiză suplimentară sugerează că fiecare nou loc de muncă în idustria software poate să genereze patru noi locuri de muncă la nivel de economie naţională.

·        Venituri suplimentare. O scădere a ratei pirateriei software în Estul Europei la nivelul Europei Occidentale (34%) ar însemna o creştere a veniturilor guvernamentale (impozite, taxe, TVA) cu peste un miliard de dolari.

·        Dezvoltarea industriei locale. Criminalitatea software afectează industria locală prin reducerea potenţialelor câştiguri şi prin reducerea probabilităţii de a atrage investiţii străine sau autohtone. Indirect, conduce la fenomenul "brain drain", profesioniştii IT fiind atraşi de acele pieţe unde sunt oportunităţi mai bune de angajare. O protejare puternică a proprietăţii intelectuale însemnă un nivel sporit de inovaţie şi creaţie intelectuală.