
Portalul organizatiilor neguvernamentale din Romania
Perspectiva TIC
|
Home > SI > Strategia Nationala > Stadiul actual > Perspectiva TIC |
|
3.3 Perspectiva pietii de TIC in Romania.
Piaţa de TIC în România trebuie evaluată în perspectiva a cel puţin 3-4 ani, până în 2004/2005, pentru a defini orientările şi opţiunile strategice, asociate cu direcţiile de acţiune necesare pentru realizarea obiectivelor prioritare, legate de dezvoltarea acestui sector în ţară. În termeni generali, factorii determinanţi ce definesc piaţa sunt:
1. Cerinţele (cererea), definite prin aşteptările consumatorilor de TIC, satisfăcute prin cumpărarea şi utilizarea de servicii şi produse. Cererile există în fiecare potenţial utilizator de TIC sau pot fi stimulate prin educaţie şi alte metode specifice pieţei.
2. Competiţia se referă la poziţia altei firme sau a unui ansamblu de firme în raport cu poziţia altor firme în satisfacerea cerinţelor pieţii. Competiţia poate conduce la dezvoltarea pieţei prin convingerea cât mai multor potenţiali utilizatori asupra beneficiilor pe care le pot avea din cumpărarea produselor şi serviciilor TIC. În acelaşi timp, competiţia limitează oportunităţile pe piaţă pentru unele firme, atunci când nu reuşeşte să penetreze un anumit segment al pieţei care să-i permită existenţa.
3. Dimensiunea pieţei, care se referă la volumul vânzărilor care se pot realiza pe piaţă, exprimat atât prin numărul de cumpărători cât şi prin cantitatea sau frecvenţa în cumpărarea de bunuri şi servicii TIC pe o anumită perioadă. (Volumul vânzărilor = Nr. cumpărătorilor x Rata de cumpărare).
În evaluarea de ansamblu a pieţei TIC ca piaţă industrială, trebuie avută în vedere proporţia diferitelor categorii de consumatori/utilizatori care, în cazul ţărilor dezvoltate sînt reprezentaţi în proporţie de cca 25% de domeniile industrial şi financiar-bancar (împreună ≈ 50%), cca 17% de domeniile comerţ şi sector public (împreună ≈ 34%). În România nu există în prezent evaluari de acestă natură care ar putea sta la baza profilării evoluţiei/dezvoltării diferitelor firme din sectorul TIC. O dezvoltare cu participare semnificativă la PIB a domeniului TIC nu poate fi concepută fără o penetrare pe piaţa externă, dominată de firmele localizate în ţările dezvoltate în principal, fapt ce impune trei opţiuni de strategie:
· cooperarea cu firmele prezente pe piaţa externă, oferind acestora avantaje competitive în special prin valorificarea forţei de muncă cu pregătire superioară, cât mai bine plasată pe ierarhia valorii adăugate la produsele şi serviciile folosind TIC;
· ocuparea unor nişe ale pieţei externe, prin oferte atractive, în condiţiile asigurării unei infrastructuri de comunicaţii la nivelul celor existente în ţările dezvoltate;
· concentrarea pe realizări în domenii care presupun valorificarea superioară a cunoştinţelor şi forţei intelectuale (“Knowledge – intensive fields”), care pot transforma aptitudinile intelectuale în valoare adăugată pentru produse şi servicii specifice societăţii informaţionale, cu obţinerea unui profit şi a unei poziţii favorabile pe plan internaţional (ca ţară exportatoare de “bunuri cultural-intensive”).
Piaţa internă poate fi analizată cantitativ prin statisticile existente*, care acoperă cel mult anul 2001 şi prin ritmuri posibile de dezvoltare fie la nivelul mediu prognozat pentru ţările vecine şi cele din UE, fie cu ritmuri de 2-3 ori mai mari, pentru a recupera distanţa care ne separă de aceste ţări.
Volumul total al cheltuielilor în domeniu TIC în Europa Centrală şi de Est (ECE) în 2001 a fost de cca 9.153 mil. EURO, cu o creştere maximă în zona serviciilor de cca 19%. La acest indicator, pot fi prevăzute următoarele niveluri şi ritmuri:
|
|
Cheltuieli TIC ca % din PIB în 2001 |
Cheltuieli TIC pe cap de locuitor (EURO) |
|||
|
2001 |
2002 |
2003 |
2004 |
||
|
Cu rată de creştere 20% |
0,72 |
13 |
15,60 |
18,72 |
22,46 |
|
Cu rată de creştere 50% |
0,72 |
13 |
19,5 |
29,25 |
43,87 |
În cazul unei rate de 50%, în 2004 nu se va ajunge la nivelul la care se aflau în 2001 Polonia (77 EURO) şi Slovacia (89 Euro).
Piaţa TIC în România este estimată, ca dimensiune, la 337 mil. EURO, iar piaţa serviciilor Internet este estimată la 37,2 mil. EURO, urmând să atingă 38 mil. EURO în 2002.
În 2001 dimensiunea pieţei de calculatoare de tip PC, adrese şi utilizatori Internet, linii telefonice şi telefoane mobile, considerate la 1000 locuitori, era mai redusă decât în Republica Cehă, Slovacia, Ungaria. Cu un ritm de 20% şi 50% creştere anuală se ajunge la:
|
Rată de creştere (%) Indicatori |
20% |
50% |
||||||
|
2001 |
2002 |
2003 |
2004 |
2001 |
2002 |
2003 |
2004 |
|
|
Adrese Internet înregistrate |
1,2 |
1,44 |
1,73 |
2,08 |
1,2 |
1,8 |
2,7 |
4,05 |
|
Utilizatori Internet |
33 |
39,6 |
47,52 |
57,03 |
33 |
49,5 |
74,25 |
111,4 |
|
Calculatoare de tip PC |
39 |
46,8 |
56,16 |
67,4 |
39 |
58,5 |
87,75 |
131,6 |
|
Linii telefonice |
177 |
212,4 |
254,9 |
305,9 |
177 |
265,5 |
398,2 |
597,3 |
|
Telefoane mobile |
162 |
194,4 |
233,3 |
279,96 |
162 |
243 |
364,5 |
546,8 |
* Sursă: IDC, Banca Mondială, ANISP, Studiul Roland Berger.
În condiţiile creşterii anuale cu rata 50%, în 2004, România va fi la nivelul pe care ţările menţionate îl vor atinge în 2002 cu o rată de creştere de 20% faţă de 2001.
În valori absolute (mii de calculatoare de tip PC), piaţa românească poate depăşi pieţele celorlalte ţări, amintite şi vecine, cu număr mai mic de locuitori:
|
Ani Rată de creştere |
2001 |
2002 |
2003 |
2004 |
|
20% |
880 |
1056 |
1237,2 |
1485 |
|
50% |
880 |
1056 |
1980 |
2970 |
La acest indicator (CAGR:50%), în 2003, România depăşeşte ca dimensiune a pieţei Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria în anul 2002.
Proiectele guvernamentale anunţate în 2001, asociate cu cadrul legal şi de reglementări prevăzut, asociat cu creşterea economică în domeniile mari consumatore de TIC (industrie, inclusiv IMM-uri, finanţe-bănci, comerţ etc.) pot asigura ritmuri de recuperare a rămânerii în urmă a ţării în acest domeniu la cei mai mulţi indicatori.
Cerinţele în domeniul B2B se preconizează a reprezenta cca 95,6% din valoarea totală a pieţei de e-Business în ţările amintite, cu o rată de creştere anuală de cca 50%, depăşită însă de creşterea aplicaţiilor B2C ca ritm (cca 170% în următorii trei ani), însă nu în valori absolute. În acest domeniu, al aplicaţiilor de tip B2B şi B2C, România va trebui să recupereze o mare rămânere în urmă: în 2001, cca 2 mil. EURO tranzacţii B2C, faţă de 16 mil. EURO în Republica Cehă, 7,4 în Slovacia şi 8,6 în Ungaria. În România nu există date certe despre evoluţia acestor aplicaţii, care vor reprezenta un segment important al pieţei interne şi externe, fapt ce impune măsuri şi acţiuni de sprijin sau stimulare foarte importante.
Dacă se consideră datele din Yearbook of World Electronics şi ale Ministerului Industriei şi Resurselor din 2000 şi estimările pentru 2001, se pot considera următoarele dimensiuni ale ofertei în domeniul TIC:
Resurse şi servicii TIC (mil. USD)
|
Ani şi rate de creştere Produse şi servicii |
2001 (valori estimate) |
2002 |
2003 |
2004 |
|||
|
20% |
50% |
20% |
50% |
20% |
50% |
||
|
Echipamente de calcul |
460 |
552 |
690 |
662,4 |
1035 |
794,9 |
1242 |
|
Componente active |
16 |
19,2 |
24 |
23,4 |
28,8 |
28 |
34,56 |
|
Echipamente de telecomunicaţii |
570 |
684 |
855 |
820,8 |
1282,5 |
984,9 |
1923,7 |
|
Componente şi subansamble |
711 |
853,2 |
1066,5 |
1023,8 |
1605 |
1228,6 |
1867,4 |
|
Echipamente de birotică |
24 |
28,8 |
36 |
34,56 |
54 |
41,5 |
81 |
|
Aparate de măsură şi control |
132 |
396 |
198 |
475,2 |
297 |
570,2 |
445,5 |
|
Software şi servicii informatice |
200 |
240 |
300 |
288 |
450 |
345,6 |
675 |
|
TOTAL |
2113 |
2773,2 |
3169,5 |
3328,2 |
4752,3 |
3993,7 |
6269,16 |
Considerând un ritm mediu anual de 50% şi pornind de la un volum al produselor şi serviciilor estimat în 2001 de 2113 mil. USD, se ajunge în 2004 la un total de 6269 mil. USD, care ar reprezenta o sumă egală cu volumul veniturilor realizate în domeniul TIC în Irlanda în 1997, din care 5942 mil. USD export (94%). La această dimensiune a pieţei interne (cca 6300 mil. USD) ar trebui obţinut un volum la export de produse şi servicii, în special în domeniul aplicaţiilor şi software-ului, la nivelul de cca 3000 mil. USD minimum (≈ 50%), pentru a acoperi eforturile care se fac cu dezvoltarea infrastructurii informaţionale naţionale pentru a fi la nivelul celei din UE, precum şi în domeniul educaţiei şi formării de specialişti.
