Portalul organizatiilor neguvernamentale din Romania
Stimularea serviciilor
|
Home > SI > Strategia Nationala > Obiective > Stimularea serviciilor |
|
5.4 Stimularea realizării şi utilizării serviciilor specifice Societăţii Informaţionale
Accelerarea comerţului electronic
Comerţul electronic se dezvoltă continuu în ţările UE şi la scară mondială, în special, ca mijloc comercial între agenţii economici (business-to business). În ţările candidate, precum România, transformarea economică, creşterea investiţiilor străine, dezvoltarea rapidă a pieţelor orientate către Europa, precum şi puternicele interconexiuni cu companiile din UE, oferă oportunităţi de modernizare şi avansare rapidă în special în domeniul tranzacţiilor economice. Ca urmare, este previzibil un impact puternic asupra modelului de organizare a industriei şi a serviciilor, ca şi asupra modelelor de afaceri la nivelul societăţilor. Sectorul business-to-consumer a avut o oarecare evoluţie în România, însă din cauza venitului mediu pe familie, slabei penetrări a Internet-lui la domiciliu, lipsei de încredere a consumatorilor etc. este încă slab dezvoltat. Dezvoltarea infrastructurii şi a asigurării accesului la mijloacele de comunicaţie la preţuri acceptabile, cât şi politicile de susţinere a IMM pot duce la o dezvoltare rapidă şi la creşterea semnificativă a cererii. Sistemele de plată securizate, o mai bună logistică de distribuţie, aplicarea semnăturii electronice, creşterea încrederii agenţilor economici şi a consumatorilor în acest nou tip de comerţ sunt condiţii necesare pentru accelerarea comerţului electronic.
|
Nr. crt. |
Acţiune |
Responsabil / Coordonator |
Perioada |
|
j.1 |
Definitivarea şi adoptarea cadrului de reglementări şi a cadrului instituţional specific comerţului electronic în concordanţă cu acquis-ul comunitar şi cu reglementările UE ( Semnătura electronică, comerţul electronic.) |
Guvern, Parlament,CCIR, Asociaţiile profesioanale, Mediul de afaceri |
2001-2002 |
|
j.2 |
Încurajarea investiţiilor agenţilor economici în mijloaceTIC şi adoptarea comerţului electronic |
MCTI, MF, Mediul de afaceri |
2002-2004 |
|
j.3 |
Organizarea de acţiuni de promovare a comerţului electronic; sprijinirea IMM pentru construirea şi întreţinerea unui portal (site web) pentru promovarea economiei digitale (e-business, e-commerce) |
MCTI, MIMMC, CCIR, Uniuni patronale de ramură |
2001-2004 |
|
j.4 |
Extinderea şi perfecţionarea sistemului de plăţi electronice în sistemul financiar-bancar |
MF, Asociaţia Naţională a Băncilor |
2001-2003 |
|
j.5 |
Creşterea încrederii consumatorilor în comerţul electronic; stabilirea cadrului de reglementări pentru prevenire fraudelor şi a accesului neautoriozat la informaţii |
MCTI, Agentia Natională pentru protecţia consumatorului, CCIR, Asociaţii profesionale |
2001- 2003 |
|
j.6 |
Utilizarea comerţului electronic în achiziţiile publice
|
MCTI, MF, MAP, celalate ministere şi instituţii din administraţia publică |
2001 - proiect pilot 2002-2003 generalizare |
|
j.7 |
Continuarea susţinerii la nivel guvernamental a proiectelor pilot de comerţ electronic şi a generalizării acestora (Piaţa virtuală, e-achiziţii publice, Reţeaua Naţională de Servicii Informatizate, soluţie B2B pentru servicii vamale, Cyber Center) |
Guvern / GPTI |
2001( proiecte pilot ) 2002-2005 ( generalizare) |
|
Indicatori: 33. Procentul de agenţi economici care utilizează comerţul electronic (vând şi cumpără prin Internet) |
|||
Guvernare electronică, acces electronic la serviciile publice
Utilizarea noilor tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor poate aduce administraţia publică mai aproape de cetăţeni şi de mediul de afaceri, în special prin intermediul Internetului. În aceste condiţii administraţia publică poate avea o contribuţie majoră la accelerarea tranziţiei către o economie bazată pe cunoaştere, prin stimularea accesului şi folosirii serviciilor guvernamentale on-line. Mai mult decât atât, contribuind la transformarea organizaţională a sectorului public, guvernarea electronică poate îmbunătăţi serviciile publice făcându-le mai rapide şi mai accesibile.
Mediile de afaceri pot beneficia, de asemenea, de diminuarea obligaţiilor administrative, aceasta contribuind la eficientizarea creşterii economice. De asemenea, o administraţie transparentă şi interactivă poate stimula participarea cetăţenilor la exerciţiul democratic.
Trecerea la interacţiunea electronică implică însă schimbări majore ale modului de lucru intern al administraţiei publice, care pot fi uneori dificil de coordonat. Ca urmare, provocarea pentru administraţie este de a se adapta şi a introduce noi modalităţi de lucru, inclusiv prin parteneriate adecvate şi stabile cu sectorul privat.
Notă : Acţiunile marcate cu * sunt extrase din Strategia de informatizarea a administraţiei publice (e-administratie)
elaborata de Min. Administraţiei Publice şi aprobată de guvern in septembrie 2001. Aceste acţiuni nu cuprind şi programele de extindere a utilizării TIC pe care şi le propun ministerele şi alte instituţii guvernamentale.
|
Nr. crt. |
Acţiune |
Responsabil / Coordonator |
Perioada |
|
k.1 |
Realizarea infrastructurii necesare pentru informatizarea administraţiei publice: realizarea reţelei extranet guvernamenta-le care să interconecteze organismele administraţiei centrale şi locale, cu asigurarea interoperabilităţii reţelelor judetene cu reţeaua unică a administraţiei centrale. |
MAP, MCTI |
Sem.II 2003 (adm.centrală)Tr.IV 2002-Tr.III 2003 (reţeaua naţională) |
|
k.2 |
Realizarea de portaluri de informaţii la nivelul administraţiei centrale, susţinute prin acţiuni de creare prealabilă a arhivelor şi bazelor de date relevante pentru cetăţeni şi agenţi economici şi de reglementări privind modul de creare şi exploatare a portalurilor administraţiei centrale. |
MAP, MJ, celelalte ministere |
Tr.IV 2002 (Portalul Legal Unic) |
|
k.3 |
Dezvoltarea sistemului de Web-site-uri interactive la nivelul administraţiei centrale |
MAP, MCTI, celalte ministere |
2002
|
|
k.4 |
Realizarea de portaluri de servicii : pentru cetăţeni, pentru agenţii economici,de angajare a forţei de muncă şi pentru certificări, bazate pe semnătura electronică şi carduri electronice de identificare a utilizatorilor. |
MAP, MF, MMSS, CCIR, celelalte ministere |
Serviciile iniţiale, începând cu Tr.IV 2002 - Tr.II 2004 |
|
k.5 |
Implementarea unui sistem de “Ghişee electronice de informare” în spaţii publice furnizând informaţii privind: legislatia, manifestarile culturale locale, starea mediului, etc. -proiect pilot -extinderea în toate localităţile cu peste 20.000 de locuitori |
MCTI, MAP, Asociaţii profesionale |
2002
2001 2002 |
|
k.6 |
Informatizarea administraţiilor locale cu dezvoltarea de servicii secundare pentru susţinerea descentralizării la nivel teritorial (ex. portalul de angajare a forţei de muncă) şi de susţinere primară pentru realizarea reţelei naţionale a dministraţiei publice. |
MAP, administraţia publică locală |
Tr.II 2003 |
|
k.7 |
Informatizarea servicilor administraţiilor publice locale şi conectarea acestora la reţelele regionale; dezvoltarea de reţele civice pentru furnizarea de servicii on-line societăţii civile. |
MAP, administraţia publică locală |
2002- 2004 |
|
k.8 |
Integrarea registrelor municipale de stare civilă: servicii de certificare, crearea şi administrarea indexului înregistrărilor de stare civilă, crearea serviciului de notificare a evenimentelor de stare civilă. |
MAP, administraţia publică locală |
2002-2004 |
|
k.9 |
Crearea şi administrarea Registrelor de Proprietate şi a serviciilor aferente către cetăţeni, agenţi economici, tehnicieni, specialişti, finanţişti şi notari prin schimburi interactive de date între registrele de proprietate şi administraţiile locale (municipalităţi). |
MAP, MF, administraţia locală |
Tr.III 2003 |
|
k.10 |
Asigurarea coerenţei informaţionale a registrelor de interes naţional (unicitatea codificării şi a identificării entităţilor componente, a canalelor de colectare şi actualizare a informaţiei, definirea interconexiunilor informaţionale şi a modurilor de validare a acestora, reguli unitare de acces şi securitate) |
MCTI, MAP, MI, Oficiul Naţional de Cadastru, MF, CCIR, celelalte ministere |
2002 |
|
k.11 |
Promovarea semnăturii digitale în serviciile administraţiei publice |
MAP, MCTI, celelalte ministere, administraţia locală |
Tr.IV 2002 |
|
k.12 |
Experimentarea şi generalizarea cărţii electronice de identitate (ID card) |
MAP, administraţia locală |
Tr.IV 2003 |
|
k.13 |
Introducerea managementului informatizat al documentelor in instituţiile administraţiei publice centrale şi locale (judeţe şi oraşe mari) şi integrarea acestor sisteme |
MAP, celelalte ministere, administratia locală din mari judeţe si municipii |
Tr.IV 2002 (finalizare proiect pilot) |
|
k.14 |
Pregătirea şi lansarea sistemului de achiziţii publice electronice (e-procurement) |
MF, MAP, celelalte ministere |
Tr.IV 2002 |
|
k.15 |
Instruirea funcţionarilor publici pentru utilizarea eficientă a noilor tehnologii (după modelul "Licenţei Europene de Operare pe Calculator" - ECDL) inclusiv prin forme de instruire la distanţă; instruirea într-o primă fază a cca. 250.000 de angajaţi. |
MAP, administraţia publică, laboratoare de instruire şi certificare ECDL (licee şi departamente universitare) |
2002-2004 |
|
k.16 |
Organizarea de cursuri de specializare pentru managerii de infrastructură TIC, personalul de înregistrare a documentelor şi personalul de la ghişeele de lucru cu publicul. |
MAP, MCTI, administraţia publică |
2002-2004 |
|
k.17 |
Elaborarea cadrului legislativ pentru concesionarea organizării si accesării bazelor de date publice |
Guvern, MAP, MCTI |
2002 |
|
k.18 |
Continuarea susţinerii la nivel guvernamental a proiectelor pilot de e-government (info-chioşc, cyber center, managementul documentelor electronice, etc.) |
Guvern / GPTI, MCTI |
2001( proiecte pilot ) 2004-2005 ( generalizare) |
|
Indicatori 34. Procentul serviciilor publice de bază disponibile on-line 35. Utilizarea publică a serviciilor guvernamentale on-line - pentru informare / subscriere de formulare 36. Procentul achiziţiilor publice care pot fi realizate on-line |
|||
Servicii medicale bazate pe TIC
Folosirea corespunzătoare a tehnologiilor on-line în vederea creşterii disponibilităţii informaţiilor de calitate despre sănătate printre cetăţeni poate duce la creşterea ponderii medicinei preventive, reducând substanţial pe termen lung costurile sociale şi administrative ale diagnosticării şi tratamentului. Mai mult, o schimbare către medicina preventivă necesită ca atât publicul cât şi profesioniştii din domeniu să aibă acces la informaţii medicale de calitate, uşor disponibile prin Internet. Prin urmare, principalele criterii de calitate pentru dezvoltarea site-urilor web naţionale vor trebui adaptate pentru noi implementări de site-uri cu informaţie medicală.
Colaborarea şi schimbul informaţiilor privind politica şi strategia medicală, indicatorii de sănătate, condiţiile serviciilor medicale, la nivel profesional, este foarte bine apreciată, putând contribui la dezvoltarea unui sistem coerent.
|
Nr. crt. |
Acţiune |
Responsabil / Coordonator |
Perioada |
|
l.1 |
Informatizarea sistemului Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate |
CNAS |
2002-2003 |
|
l.2 |
Realizarea reţelei Extranet a instituţiilor sanitare prin acces la reţelele de mare viteză : - conectarea spitalelor şi clinicilor universitare, - conectarea spitalelor de urgenţă din municipii, - conectarea celorlalte spitale şi policlinici orăşeneşti, - Conectarea centrelor comunale |
MSF, CNAS, instituţii sanitare |
2001-2003
2003 2004 2007 |
|
l.3 |
Folosirea cartelelelor inteligente în asistenţa medicală |
Instituţii sanitare, sectorul privat, unităţi de cercetare |
2003 |
|
l.4 |
Realizarea indexului serviciilor medicale şi a furnizorilor de servicii (spitale, policlinici, laboratoare, servicii de urgenţă, farmacii, medici de familie, etc.) |
Instituţii sanitare, sectorul privat, unităţi de cercetare |
2001- 2004 |
|
l.5 |
Dezvoltarea de web-site-uri cu informaţii de medicină preventivă şi educaţie sanitară, cu respectarea criteriilor de calitate stabilite de UE şi integrarea în circuitul internaţional |
MSF, CNAS, instituţii sanitare, unităţi de cercetare |
2003 |
|
Indicatori: 37. Procentul personalului medical cu acces la Internet 38. Folosirea diferitelor web-site-uri cu informaţii medicale 39. Număr de unităţi sanitare cu acces la Internet |
|||
stimularea creării şi diseminării informaţiilor şi cunoştinţelor cu mijloace electronice
Pentru România, preluarea noilor tehnologii IT în mediile şi instituţiile culturale (biblioteci, muzee, arhive de patrimoniu cultural) în vederea creării de conţinut nou, transpunerea în format electronic a informaţiei şi a materialelor culturale, asigurarea unui acces larg de masă şi dezvoltarea noilor servicii, vor fi de o importanţă socio-politică vitală. Mai mult, disponibilitatea serviciilor de informare de înaltă calitate oferite de operatorii publici şi privaţi, vor permite tuturor cetăţenilor să fie bine informaţi despre oportunităţile de piaţă, despre dezvoltările culturale locale, naţionale sau europene, sau despre evenimetele artistice. Industria de conţinut poate beneficia direct de aceste resurse, transformându-le în valoare economică, în acelaşi timp cu generarea unor multiple beneficii, contribuid direct la integrarea României în circuitul de valori culturale europene şi internaţionale.
România va răspunde acestei provocări prin: îmbunătăţirea şi extinderea accesului la informaţiile din sectorul public; creşterea producţiei de conţinut într-un mediu multicultural; creşterea dinamicii pieţei de conţinut digital, cu respectarea reglementărilor privind protecţia dreptului de autor.
|
Nr. crt. |
Acţiune |
Responsabil / Coordonator |
Perioada |
|
m.1 |
Electronizarea/digitizarea colecţiilor de fonduri culturale din biblioteci, arhive, muzee şi cu asigurarea respectării drepturilor de propietate intelectuală; -conectarea Bibliotecilor Universitare la reţeaua Internet de mare viteza; -realizarea de pagini web pentru biblioteci, muzee, teatre şi alte instituţii de cultură -conectarea bibliotecilor şi muzeelor din municipii la reţeaua Internet -conectarea celorlalte biblioteci şi muzee -conectarea teatrelor şi a celorlalte instituţii de cultură |
MC, MEC, Academia Romană, Sectorul privat |
2004
2002 2002
2002 2003 2004
|
|
m.2 |
Intensificarea cooperării dintre instituţiile educativ-culturale şi industria de conţinut |
MC, MEC, Aasociaţii profesionale |
2001-2003 |
|
m.3 |
Dezvoltarea şi generalizarea proiectelor pilot guvernamentale (Biblioteca virtuală, e-librărie, servicii de informare multimedia pentru cetăţeni etc.) |
GPTI |
2000-2004 |
|
m.4 |
Crearea unei culturi a informaţiei prin conştientizarea mediilor culturale asupra avantajelor folosirii tehnologiilor societăţii informaţionale |
Academia Română |
2001-2002 |
|
Indicatori: 40. Procentajul web-site-urilor in topul celor 50 cele mai vizitate site-uri naţionale |
|||
n) Sisteme inteligente de transport
Sistemul inteligent de transport începe să fie recunoscut ca o nouă opţiune pentru operarea şi managementul reţelelor de transport. Acestea se află la intersecţia a două puternice curente de schimbare: transformarea radicală a sistemului economic sau alternativa construirii de noi infrastructuri pentru preluarea cererii de trafic.
Implementarea sistemului inteligent de transport şi a serviciilor pentru toate tipurile de transport va contribui în mod semnificativ la îmbunătăţirea eficienţei şi siguranţei traficului, ca şi a protecţiei mediului înconjurător.
România admite faptul că sistemele inteligente de transport pot fi luate în considerare numai alături de modernizarea infrastructurilor existente sau de crearea unei noi infrastructuri, dar nu ca o etapă separată. Dezvoltarea unor planuri şi strategii naţionale realiste, pe termen lung, pentru implementarea serviciilor inteligente de transport va fi avută în vedere de actuala strategie.
|
Nr. crt. |
Acţiune |
Responsabil / Coordonator |
Perioada |
|
n.1 |
Pregătirea planurilor de implementare a sistemelor inteligente de transport |
MLPTL, MCTI, Sectorul privat |
2002-2003
|
|
Indicatori: 41. Procentajul reţelelor de transport motorizat (lungimea totală a reţelei) prevăzute cu sisteme de acumulare şi management al informaţiilor |
|||
Controlul mediului înconjurător;
(Mediul înconjurător on-line)
Una dintre cele mai importante acţiuni pe plan mondial o reprezintă protecţia mediului înconjurător. Standardele scăzute privind obligaţiile anterioare, precum şi absenţa protecţiei mediului înconjurător vor necesita strategii ferme pe termen lung. Pe de altă parte, integrarea ţării noastre în UE presupune implementarea şi respectarea legislaţiei UE privind protecţia mediului înconjurător.
Ţările candidate şi UE ratifică în prezent o serie de acorduri privind participarea acestora la European Environment Agency (EEA) şi la European Environment Information and Observatory Network (EIONET). Caliatea de membru în EEA este benefică atât pentru ţările candidate cât şi pentru ţările membre UE. România recunoaşte importanţa dezvoltării reţelei online EIONET pentru monitorizarea şi acumularea datelor despre mediu.
|
Nr. crt. |
Acţiune |
Responsabil / Coordonator |
Perioada |
|
o.1 |
Promovarea dezvoltării European Environment Information and Observatory Network (EIONET) pentru colectarea, monitorizarea şi raportarea datelor de mediu compatibile cu reţelele europene existente, în special cu EEA. |
MAPM, MCTI, Sectorul privat |
2002-2004 |
|
Indicatori: 42. Gradul de implementare la nivel naţional al programelor de lucru EEA 43. Gradul de integritate al datelor de mediu colectate la nivel naţional în conformitate cu cerinţele EEA 44. Numărul instituţiilor conectate la EIONET la nivelul ţării
|
|||
